Truly Asia (5) - Cameron Highlands, muschi si plantatii de ceai

In dimineata zilei urmatoare, cea de-a 4-a petrecuta in Malaezia, astept pe terasa de langa receptie sa vina reprezentantii turului pe care-l rezervasem la Mossy Forest. Multi alti calatori isi rezervasera si ei tururi, majoritatea pentru a vedea Rafflesia, cea mai mare floare din lume. Incep ei sa plece pe rand, fiecare la turul sau, pana raman singurul nepreluat. Proprietarul hostelului suna sa vada ce se intampla de nu mai vin si bag eu seama ca se intinde cam mult la vorba. In cele din urma imi spune ca totul e in regula si o sa vina in curand, ceea ce se si intampla dupa cateva minute. Intru intr-o duba, mai trecem sa luam cativa turisti si apoi plecam spre primul punct de atractie.

Grupul nostru este format din 8 persoane si jumatate: eu, un francez tanar plecat de vreo luna de acasa, timp in care a batut mare parte din Thailanda si mai are inca trei saptamani la dispozitie pentru a descoperi Malaezia, un cuplu mai in varsta din Japonia, veniti in Malaezia dupa ce in prealabil vizitasera Nepalul, un cuplu din Oman cu un copilas mic, o ghida tanara si draguta, aflata deocamdata in practica si care a venit de doua saptamani in Cameron Highlands dupa ce anterior fusese chelnarita pe insulele Perhentian, si ghidul principal care este in acelasi timp si sofer.

Primul punct de atractie este cel mai inalt varf din regiune, Vf. Gunung Brinchang, 2031 metri inaltime. Ne urcam intr-un turn de observatie dar norii nu ne lasa se vedem mare lucru.

Plecam mai departe spre capul de afis al turului, padurea de muschi: Mossy Forest. Este un loc senzational, caruia nicio poza nu-i poate reda adevarata frumusete. Am vazut multi muschi si in plimbarea de ieri prin jungla, dar in padurea asta sunt absolut peste tot, plini de umezeala si invaluiti usor in ceata. O atmosfera cu adevarat mistica.

Aici intalnim si plante carnivore.

As mai fi stat eu ceva vreme in Mossy Forest, dar dupa vreo 30 de minute trebuie sa plecam mai departe. Simbolul acestei regiuni sunt fara indoiala plantatiile de ceai. Este peisajul reprezentativ al acestei zone. Ne oprim si noi in cateva locuri sa admiram aceste campuri de un verde crud, invalurite in ceata.

Ajungem si la un mic muzeu al companiei Boh, unde observam procesul de prelucrare al ceaiului, apoi mergem sa savuram o cana din produsul finit pe o terasa de observatie. Campurile cu plantatiile de ceai reprezinta unul dintre cele mai frumoase peisaje pe care le-am vazut vreodata.

Ultimul obiectiv vizitat este un parc de fluturi, cu vegetatie interesanta si cateva animalute expuse, dar mai mic decat parcul din KL si cu la fel de putini fluturi. Interesant camuflajul acestor broaste: 

Dupa vreo 4 ore ajung la hostel, ii las francezului foile mele cu ce e de facut in zona si ma duc sa-mi curat adidasii ajunsi aproape la fel de murdari ca in seara de ieri. Intre timp a izbucnit si o ploaie care incetineste in intensitate pentru cateva minute apoi se tureaza iar. Intr-un moment de acalmie ma duc la o agentie din oras ca sa-mi iau bilet de autobuz spre Kuala Lumpur. Ma gandisem initial sa iau autobuz pana in Ipoh, apoi tren pana in KL, dar pana la urma am ajuns la concluzia ca nu as avea timp sa vizitez ceva prin Ipoh.  Dau 35 de ringgit pe bilet dar descopar mai tarziu ca luat din autogara ar fi costat 30. Autobuzul pleaca imediat, urmatorul e prea tarziu, asa ca nu am timp sa mananc pranzul in oras si ma multumesc cu niste dulciuri mancate in autobuz.