Se afișează postările cu eticheta Spania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Spania. Afișați toate postările

joi, 11 mai 2017

Madrid Open 2017

Dupa ce anul trecut am avut parte de o experienta foarte frumoasa la turneul de tenis de la Madrid, cand Simona a castigat trofeul si alte 3 jucatoare romane au ajuns in sferturi, am zis sa repet experienta si anul acesta, macar partial. Acum am putut sta doar 3 zile, de joi seara pana duminica seara, primele ale turneului. Spre deosebire de anul tracut, acum am si zboruri directe intre Craiova si Madrid, asa ca pot zbura chiar de langa casa. Orarul de zbor s-a potrivit si el de minune, permitandu-mi sa am ziua de duminica aproape plina si sa-mi iau doar o zi de concediu.

Nici n-am aterizat bine ca Simona deja castiga un turneu. E vorba de mimi-turneul demonstrativ Tie-break Tens, la care insa nu am putut ajunge. In schimb, in drum spre cazare fac o mica plimbare prin centrul orasului, pe care il gasesc parca si mai luminos si mai ordonat decat il stiam.



A doua zi dimineata ma duc la turneu. Azi se joaca putine meciuri, doar in calificari. In schimb ziua de vineri e perfecta pentru a urmarii jucatorii la antrenamente, fara imbulzeala specifica zilelor de competitie. In jurul pranzului Simona se antreneaza impreuna cu Madison Keys pe unul dintre terenurile mici.



De data asta n-am mai deranjat-o cu vreo poza, dar tot am luat un cadru mai de la distanta.

Dupa o ora de antrenamente, Simo le lasa locul lui Andy Murray si Grigor Dimitrov.


Singurul meci pe care il vad astazi este cel al Anei Bodgan, impotriva americancei Barty. Ana pierde in doua seturi stranse. Jucatoarea americanca pare cam nesuferita si aparent ii lipsesc cateva tigle de pe casa. Se stramba, maraie, vocifereaza la punctele pierdute.

In mod normal e destul de greu sa urmaresti antrenamentele unor jucatori legendari precum Federer sau Nadal. Trebuie sa te duci cu ceva vreme inainte sa ocupi loc, pentru ca altfel ti-e greu sa strabati prin multimea de oameni. Acum insa nu e multa lume la arene asa ca Rafa Nadal se antreneaza cu tribunele pe jumatate goale. Gasesc loc chiar in primul rand, putand astfel sa urmaresc antrenamentul matadorului de foarte aproape.

In scurt timp incepe ploaia, destul de puternic, dar Rafa nu se lasa perturbat. Continua sa loveasca mingea fara sa ia in seama stropii de ploaie. Tio Toni pare sa vrea sa il caleasca in conditii extreme. Din echipa lui Nadal face parte si Carlos Moya, fost lider mondial, care pare glumet si relaxat, schimband cateva replici si cu spectatorii veniti la antrenamente.

 Dar din fericire, ploaia nu dureaza mult si in scurt timp isi face aparitia cerul albastru.

Pe un alt teren se antreneaza si rebelul Nick Kyrgios.

Sorana Cirstea nu lipseste nici ea de pe terenurile de antrenament.

Pe la 6 seara plec de la arene si ma duc sa vizitez putin orasul. Madridul le are pe toate! Nu e cu nimic mai prejos decat alte capitale europene mai celebre. Dar in schimb e mai ieftin. Nu prea ai cum sa te intorci dezamagit de Madrid. Este un oras aerisit, cu o infrastructura foarte dezvoltata, cu multe parcuri. Are tot ce-i trebuie!




Madridul are si un rau: Manzanares. Nu trece chiar prin centru, asa ca in vizitele precedente nu ajunsesem la el. Bine, ajunsesem putin, fiindca complexul de tenis e practic o insula pe acest rau.


Sambata o iau de la capat. Acum Simona se antreneaza pe terenul 14, cu tribune situate la inaltime. Pare sa se simta bine pe teren si pare sa-si fi regasit forma ei obisnuita. Din fericire a scapat si de accidentarea care a suparat-o la inceputul sezonului.




Angelique Kerber face antrenamente pe un teren alaturat, dar zgura nu e tocmai suprafata ei favorita.

Inchei ziua cu meciul dintre Bouchard si Alize Cornet. Castiga canadianca, care pare sa-si fi regasit ceva din forma care a dus-o in 2014 la un pas de castigarea unui titlu de Grand Slam. Mai erau doua meciuri, dar n-am mai stat. Primul era neinteresant, juca Arruabarrena cu McHale. Al doilea era destul de tare, dar nu-mi place niciuna dintre jucatoare: Konta cu Siegemund. Poate ca as fi stat daca mai circula metroul la ora la care preconizam ca se vor incheia. Adica pe la 2 noaptea. Asa ca am zis pas.

Duminica dau de maratoniste pe strazile Madridului. Bine, mai mult o parada, ca mai mult mergeau decat alergau. Dar erau foarte multe, mii, zeci de mii! Am stat vreo 10 minute timp in care nu am prins nici inceputul, nici sfarsitul coloanei.

Simo joaca al 4-lea meci pe arena centrala, Manolo Santana. Eu am avion spre casa la 21:35, asa ca ar trebui ca la maxim 19:20 sa plec spre aeroport. Din fericire, primele 3 meciuri se termina in timp rezonabil si Simona incepe in jur de ora 17. In primul meci joaca Kerber cu Timea Babos.

Dupa meciul lui Kerber ma duc sa vad antrenamentul moțatei. Se incalzeste timp de 30 de minute cu Lucie Safarova.




De pe terenul alaturat o spioneaza Andy Murray. S-a intamplat de multe ori sa dau de Andy cand am fost la antrenamentele Simonei. Dintre cei din Big 4, pe el l-am vazut de cele mai multe ori.

Pe a doua arena a complexului, Monica Niculescu face un meci maraton cu Caroline Wozniacki , dar dupa 3 ore si jumatate romanca pierde meciul.

Vine si meciul zilei, cand Simo o invinge fara emotii pe Kristina Pliskova, sora geamana a mai celebrei Karolina.


Ce mod mai placut de a incheia mini-excursia de la Madrid decat cu o victorie a Simonicai? :)

duminică, 31 iulie 2016

Madrid Open 2016 - Simona tiene magia! (2)

Povestea primei parti a turneului am scris-o aici: Madrid Open 2016 - Simona tiene magia! (1)

Dupa ce plecam de la Fan Zone ma abordeaza cineva: e un alt utilizator de pe treizecizero.ro, HappyM pe nickname-ul sau. Locuieste in Madrid si aveam sa ma mai intalnesc cu el de-a lungul turneului, inclusiv inainte de finala. Mi se intampla destul de des sa ma recunoasca lumea pe la meciurile de tenis, dar pana acum s-a intamplat doar la cele din Romania. Oamenii ma stiu de pe treizecizero, de pe tennisforum sau de pe facebook si stiu ca sunt un mare fan al Simonei. 

Vorbim putin si apoi mergem impreuna sa-l vedem pe Nole jucand din nou padel, pare ca-i cam place. HappyM reuseste chiar sa ia autograf de la el.

Urmeaza primul meci al lui Nadal pe care il urmaresc din tribune. Il invinge pe Kuznetsov si pare sa fie in revenire de forma dupa accidentarile care l-au tot deranjat in ultimul timp. Pe Federer nu mai pot sa-l vad findca s-a retras din turneu dupa o accidentare suferita la antrenamente, dar macar il pot urmari pe rivalul sau legendar.

In sfarsit apare si trofeul in sala in care trebuia sa fie expus. E foarte frumos si foarte valoros, de aceea in momentele in care e expus, pe langa geamul de protectie, sunt si gardieni care il pazesc. E realizat din mici rachete de tenis din aur si diamante, pe fiecare fiind trecute numele castigatorilor de turnee de Mare Slem. Ii fac o poza, iar pe fundal se vede cui i s-ar potrivi cel mai bine.

Organizatorii turneului au o intalnire in sala trofeului, asa ca publicul e invitat sa iasa. Ion Tiriac, Manolo Santana si cateva legende ale tenisului spaniol poarta o discutie protocolara si fac cateva fotografii. Cand il vezi pe Tiriac te surprinde masivitatea lui. Cred ca e cel mai mare mos pe care l-am vazut.

Ziua se incheie pe terenul central, unde Sorana Cirstea o invinge pe Danka Kovinic si se califica in optimi.

Ziua optimilor, 4 mai 2016, avea sa fie o zi minunata. Atat pentru tenisul romanesc in general, cat si pentru mine in special. Actiunea incepe cu Simo in prim plan. Joaca primul meci al zilei pe terenul central, contra unei jucatoare care o invinsese de curand in America: elvetianca Timea Bacsinszky de origine ungara, al carui tata era din Romania. Dar astazi e altceva, Simona e din nou intr-una din acele zile in care n-ai ce sa-i faci. Un 6-2 6-3 rapid, in urma unui tenis incantator.



Urmeaza sa joace Djokovic, dar cine are timp sa-l vada? In timp ce lumea se strange pe arena ca sa-l vada, eu sunt contra curentului si parasesc incinta pentru a o astepta pe Simo la iesire, cu mai mult noroc, sper. Si din nou vad jucatori care vin sau pleaca, altii care se duc in pauza dintre seturi la baie, in alte cuvinte, rutina turneului privita dintr-un alt unghi. Iar la un moment dat apare ea. Dragalasa ca intotdeauna :) Se duce sa faca o poza cu voluntarii de la turneu, iar apoi vine la noi. Nu am mult timp la dispozitie din pacate, dar trebuie sa ma multumesc si cu atat. Doar ea e un superstar. 

In culmea fericirii, ma duc sa prind ultima parte din meciul Soranei Cirstea. Dupa Simo, si ea reuseste sa se califice in sferturi, invingand-o pe revelatia primaverii, Laura Sigemund.


Pe terenul 3 din Caja Magica, ajung la un meci spectaculos in care se confrunta Monfils cu Cuevas. Ei jucasera prima parte a meciului pe arena a 2-a, unde trebuia bilet separat, dar instalatia electrica le-a jucat o festa organizatorilor si au ramas fara nocturna. Motiv pentru care au decis sa continue meciul pe terenul 3. Unde tocmai iesisera la incalzire Paticia Tig si Madison Keys. Astfel s-a iscat un mic scandal in socialmedia, organizatorii turneului fiind acuzati de misoginism pentru ca le-au dat prioritate baietilor.

Cum spuneam si inainte, la Madrid se vad cel mai bine meciurile de pe terenurile 2 si 3. Esti aproape de teren si ai posibilitatea sa stai in spatele terenului de unde se vede jocul cel mai bine. Poate si datorita acestui fapt am putut sa simt altfel loviturile jucatorilor, dar viteza jocului dintre Monfils si Cuevas mi s-a parut impresionanta. Daca mai adaugam si felul special al lui Monfils de a interactiona cu publicul, a iesit un adevarat spectacol. Meciul a fost castigat de Cuevas in tie-brek-ul decisivului.


Tarziu in seara, ies pe teren Patricia Tig si Madison Keys. Aici ma intalnesc cu altcineva care ma stie de pe treizecizero.ro. E din Iasi si a venit si el pentru turneu. Pana acum erau deja in sferturi Simo, Sorana Cirstea si Irina Begu. Daca mai trece si Patricia, jumatate dintre competitoarele ramase in concurs sunt din Romania! Si trece! Americanca cu lovituri foarte puternice dar destul de imprecise se vede si ea infranta de tanara romanca. Sa ai 4 jucatoare din Romania in sferturile de finala ale unui turneu de asemenea calibru e o performanta unica, ce nu are precedent in istoria tenisului romanesc!

La miezul noptii, inca se mai desfasoara un meci. Afara, pe unul dintre terenurile mici, Del Potro se confrunta cu Sock. Aceasta zi minunata are nevoie de un mod special in care sa se incheie. Ce mod mai placut de a savura bucuria acestei zile decat petrecand miezul noptii pe un teren mic, plin, pe care se confrunta jucatori de top? Te voi tine minte, zi de 4 mai 2016!

Ziua sferturilor e zi scurta pentru mine. Nu pot sa stau toata ziua la tenis fiindca seara am zbor spre Porto, unde urmeaza sa stau pana sambata dimineata cand ma intorc pentru finala in care sper sa o vad jucand si castigand pe moţata mea favorita. Primul meci al zilei e cel jucat de Horia Tecau la dublu, dar nu pot sa stau decat primul set pentru ca urmeaza sa joace Simo in confruntarea romaneasca cu Irina Begu. Simo are un meci mai greu, nu neaparat din cauza adversarei, ci din cauza ca a lasat din nou nervii sa puna stapanire pe jocul ei in setul 2, pe care l-a cedat la 0. Partea buna e ca s-a calmat la timp si a reusit sa castige detasat setul decisiv.



Hai sa va spun si povestea cu baba. Pana acum toti oamenii pe care i-am intalnit la Madrid au fost foarte draguti. Spaniolilor, in afara ca nu stiu o boaba de engleza, nu gasisem prea multe sa le reprosez. Insa, ca peste tot, mai exista si exceptii. Cred ca s-a intalnit toata lumea cu tipologia babei zgripturoaice. Cea intoleranta, careia nu-i convine nimic si mereu pusa pe harta. De obicei o lasi in plata ei si incerci sa o eviti. Mai greu e cand te trezesti cu baba la momentul nepotrivit, in cazul de fata cand Simona era condusa cu 4-0 in setul 2. 

Literele cu Simona, pe care le-am mai facut si la alte turnee, au starnit intotdeauna zambete pe fetele oamenilor din jur. Si aici la Madrid oamenii veneau sa le faca poze, sa ne felicite dupa victorii si atrageau si alti fani in jur. Chiar azi unul dintre baietii care pazeau portile de acces a venit sa ma ajute sa le pun, iar o colega de-a lui a venit bucuriasa cu o revista a turneului in mana sa-mi arate o poza in care aparea ea alaturi de Simona.

Le-am pus pe primul rand unde era o balustrada de metal si le-am lipit acolo cu scoci. Cum arena era 90% goala, ma gandeam ca n-o sa fie vreo problema ca acolo nu e locul meu, nici macar nu era printre locurile cele mai bune. Insa la un moment dat, pe la mijlocul setului 2, intra baba, insotita de mos, si se aseaza langa mine. Se pare ca nu ma asezasem pe locurile lor, insa literele se intindeau si in dreptul lor. Chiar daca mai erau mii de locuri libere in jur si chiar daca oricum nu ii obturau vederea, baba se gandeste sa se razbune. Asa ca isi ia haina si o aseaza peste balustrada ca sa acopere literele. La inceput nu i-am zis nimic, ma gandeam ca a asezat-o temporar, dar apoi cand am rugat-o sa o mute ceva mai departe, mi-am dat seama ca o facea intentionat. Intr-un final, dupa ce m-am rugat ceva vreme de ea in care bombanea in spaniola ca de ce le-am pus in dreptul locurilor lor, a intins mosul mana si a tras haina spee el. A reusit baba sa ma enerveze mai ceva decat era Simona pe teren :D 

La meciul Soranei Cirstea cu Dominika Cibulkova pot sta doar la primul set, castigat de Sorana, si la inceputul setului doi. Verific de pe drum scorul si constat cu parere de rau ca pana la urma Sorana pierde meciul. Din pacate si Patricia Tig se opreste in sferturi, asa ca din cele 4 romance in sferturi doar Simona ajunge in semifinale.

Biletul la marea finala mi-l luasem preventiv, doar pentru cazul in care ajunge Simona acolo. Altfel, voiam sa incerc sa-l vand fiindca pretul lui depasea bugetul pe care il alocasem acestei excursii. Spre bucuria mea insa, n-a mai fost nevoie sa-l vand fiindca Simo a invins-o categoric in semifinale pe Sam Stosur, 6-2 6-0.

Finala feminina e in sesiunea de seara, care mai cuprinde si semifinala masculina Djokovic-Nishikori. In sesiunea de zi se joaca cealalta semifinala, Murray-Nadal. Cum eu am bilet doar pentru seara, nu pot intra in complex pentru a vedea antrenamentul Simonicii, asa ca sunt nevoit sa mai dau 16 euro pentru un bilet doar pentru terenurile mici. Pe terenul 2 Mergea si Boppana joaca semifinala de dublu, pe care aveau sa o castige, dar eu n-am timp sa stau prea mult la meciul lor. Finala de dublu avea sa fie castigata de Tecau si Rojer care au invins echipa lui Mergea si Boppana. 

Nestiind unde se va antrena Simo, ma tot plimb intre terenuri ca sa nu o ratez. Prima iese la incalzire Cibulkova, dar Simo se lasa inca asteptata. 

Simo vine sa se antreneze pe terenul alaturat.

In sfarsit incepe marea finala! Simo a jucat impecabil in toate meciurile de pana acum si nici in finala nu face exceptie. E in controlul meciului de la inceput pana la sfarsit, cu o jucatoare incomoda care o invinsese in cateva meciuri din trecut. Simona tiene magia! A venit aici dupa un inceput de an nu tocmai reusit, presarat cu accidentari. Dar la acest turneu si-a ragasit jocul si linistea, castigand toate meciurile fara drept de apel.

O mai vazusem pe Simo ridicand trofeul la turneul de la Sofia si ma bucur foarte mult ca am ocazia sa o vad din nou pe podium, cu trofeul in brate si cu superbul ei zambet pe chip. Pentru ca e greu sa ajung la finale din doua motive: nu pot fi sigur ca Simo va ajunge acolo si biletele sunt scumpe, asa ca de obicei prefer sa ma duc la inceputul turneelor. 

Esti minunata, Simona!



Mai raman pe arena cat sa vad 3 ghemuri din semifinala Djokovic-Nishikori, apoi ma duc sa o astept pe Simo. Imbulzeala din zilele trecute disparuse si ramasesem doar eu si cu cateva romance care, culmea, nu prea o placeau pe Simona dar venisera si ele sa faca poze.

Ma aleg si cu un mic suvenir de la Simo, care imi da o bomboana de ciocolata pe care o avea in mana in momentul in care am chemat-o. Cred ca e la fel de dulce ca ea :)