marți, 25 noiembrie 2014

Singapore, WTA Finals & Champion of Hearts

In urma cu un an ne urcam in masina si plecam spre Sofia, la micul turneu al campioanelor. Simona Halep castigase 5 trofee in acel an si urcase pana pe locul 14 in lume. Ea a facut un turneu superb si a castigat trofeul dupa reveniri spectaculoase in semifinala si finala. Devenise clar de atunci ca daca vrem sa o vedem si anul viitor nu o vom mai gasi la Sofia, ci la adevaratul turneu al campioanelor unde participa cele mai bune 8 jucatoare din lume, mutat de anul acesta tocmai la Singapore. La inceputul lui februarie am profitat de oferta la Qatar Airways si am cumparat biletele cu plecare pe 18 octombrie, imbinand Singapore cu Thailanda. Simona s-a calificat fara emotii, dupa rezultate foarte bune in cele mai mari turnee, culminand cu titlul de la Doha si finala de la Roland Garros


Aterizam in Singapore pe 19 octombrie, ora 3 dupa-amiaza, la 16 ore de la decolarea din Bucuresti. Zborul a inclus si cele mai puternice turbulente pe care le-am experimentat pana acum. Procedurile vamale decurg rapid si primim stampila pe pasaport la pachet cu zambetul vamesilor. Luam metroul pana in zona Geylang si dupa ceva rataciri reusim sa depistam hotelul, Emerald Sapphire, cu un raport pret-calitate foarte bun. De aici putem ajunge pe jos la stadion, de fapt la complexul sportiv ce cuprinde mai multe tipuri de arene, dispuse in jurul marelui stadion de fotbal. Seara o petrecem luand pulsul zonei din jurul arenei de tenis si din jurul Marina Bay unde asistam la ora 8 la spectacolul de lasere.

Luni mergem la gradina zoologica, foarte renumita, multi spunand ca este printre cele mai bune din lume. E interesanta, nu zic nu, dar nu mi s-a parut ca e peste cea din Praga. Ca pret, da, e de 3 ori mai scumpa. E una dintre gradinile ce au ursi panda, numai ca nu pot fi vazuti cu programul obisnuit. Gradina zoologica are 4 tipuri diferite de bilete, cele mai renumite fiind biletul standard de vizitare pe timpul zilei si cel de night safari. Panda intra pe la varianta a 3-a, cu raurile. La zoo se ajunge cu MRT + autobuz. Sunt doua doua statii de metrou diferite care sunt legate de autobuz cu gradina zoologica: Choa Chu Kang si Ang Mo Kio.

De la zoo am plecat spre tenis, ca se apropia deja ora deschiderii. Pe la 5:30 avea si Simona antrenament. Ne ducem noi la poarta de intrare si dam peste doi romani care se certau cu paznicele, ca nu-i lasau sa intre. Motivul pare a fi ca dupa ora 5 publicul nu mai are acces. Pentru a urmari jucatoarele programate dupa aceasta ora trebuia ca publicul sa intre mai devreme de 5 si sa stea acolo. Logica nu o dibuim, dar romanii nostri sunt insistenti. Intre timp se mai aduna lume la coada, inclusiv un localnic simpatic, mai in varsta si venit pe bicicleta, fan al Simonei, care pune gaz pe foc si atata lumea cu scopul de a obtine permiterea accesului. Intram in cele din urma, dupa ce un oficial de rang mai inalt vine si ne explica ca de data asta ne face o concesie. Simona se antrena acompaniata din tribune de rudele si prietenii veniti din Constanta sa o sustina. Dar dupa vreo 10 minute antrenamentul se termina, am intarziat si noi din cauza angajatilor ce nu ne lasau sa intram, a avut si ea antrenament scurt pentru ca peste 2-3 ore urma sa intre pe teren la meci.


Turneul debuteaza cu o scurta festivitate de deschidere la care invitata principala este Na Li, proaspat retrasa din activitate si numita ambasador al turneului. Dupa cateva artificii si schimburi de mingi in rochie de seara e timpul pentru primul meci al zilei: S. Williams vs Ana Ivanovic. Intrarea in arena a jucatoarelor e spectaculoasa, intuneric peste tot cu exceptia unui cerc in jurul jucatoarei, flacari la marginile tunelului de intrare si focuri de artificii. Serena isi respecta statutul de favorita si o invinge pe Ana cu 6-4 6-4.

In scurt timp urmeaza meciul mult asteptat, Simona vs Genie Bouchard, cele mai tinere jucatoare, calificate in premiera la turneul campioanelor. Meciul decurge de la un capat la altul in favoarea Simonei care o invinge pe canadianca cu 6-2 6-3 . In tribuna multi romani, nu chiar ca la Sofia, dar suficient de multi incat Simona sa fie jucatoarea cea mai incurajata dinte cele prezente si drapelul Romaniei sa fie cel mai fluturat. 


A doua zi dimineata, S̶p̶u̶f̶! Cioc-Cioc! Mari se infiinteaza la usa camerei noastre si ne intreaba de ce nu mai suntem gata, pentru ca, shok-shok, e 10 si jumatate! Imposibil, zic eu, gandindu-ma ca am pus telefonul sa sune la 9 si ceva. Descopar insa ca atunci cand l-am bagat la incarcat n-am verificat daca butonul care porneste priza e ON si telefonul meu a ramas fara baterie. Bine macar ca am reusit sa dorm, in prima noapte nu prea am dormit bine, mi se intampla asta uneori la inceputul excursiilor.

Ziua debuteaza cu vizita la Gradina Botanica. Gradinile astea sunt foarte mari, de la un capat la altul sunt 3 km si merita din plin vizitate. La intrare ne intampina preferatii mei, bambusii.


Continuam mai departe pe diverse alei printre flori si plante exotice, intram in padurea ecuatoriala, iar pe la mijlocul parcului e partea cea mai interesanta, gradina de orhidee. Aici nu mai e gratuit, dar costa doar 5 dolari. Gasim flori in diferite culori, mici fantani arteziene, dar si plante din zone mai reci, inchise intr-o sera care ne mai racoreste si pe noi dupa caldura umeda de afara. 


Dupa aproape 3 ore in care nu am apucat sa vad toata gradina botanica, ma despart de ceilalti si o iau catre complexul sportiv: incepe antrenamentul Simonei. Sper ca de data asta sa reusesc sa fac o poza cu ea si sa-i dau micul cadou pe care i l-am pregatit. Ajung la terenurile de antrenament cu ceva timp inainte de ora 5 pentru a nu mai intampina problemele din ziua precedenta. Agat pe perete micul banner adus din tara. La designul sau m-a ajutat un fan francez de pe tennisforum.com , cel care a realizat un filmulet foarte frumos pentru ziua ei in urma cu o luna.

 Ma intalnesc cu doi dintre romanii de ieri ce locuiesc in Singapore. Antrenamentul Simonei dureaza o ora si partea buna e ca e programata pe terenul 1, unde tribunele sunt foarte aproape de teren. In momentul in care se termina antrenamentul toata lumea se aseaza de-a lungul culoarului spre iesire pentru poze si autografe. Simona e rabdatoare si le face pe plac tuturor. Reusesc sa fac selfiul mult dorit.

Ma intalnesc cu Costi si Dragos pentru meciurile din seara asta: Wozniacki-Screampova si Radwanska-Kvitova. Primul meci e un thriller. Avem 3 ore si jumatate de joc frumos si suspans, condimentate cu fondul sonor asigurat de urletele rusoaicei si de protestele polo-danezei in legatura cu instalatia de iluminat a arenei care i se pare ca atenteaza la ochii ei atunci cand serveste. Spre bucuria noastra,  dar si a unei trupe de polonezi care scandeaza din toti plamanii "Caro, Caro, Caro ... Go! Go! Go!" , dusmanul public nr.1 paraseste terenul cu capul plecat. Cel de-al doilea meci nu incepe cu mult inainte de miezul noptii, dar se termina mai rapid, in doua seturi ce dureaza cam o ora si jumatate. Polonezii canta aceeasi melodie, dar cu alte versuri. "Ani, Ani, Ani ... Go! Go! Go!" Se produce o alta mica surpriza si Radwanska reuseste sa o invinga pe cehoaica. La ora 1 noaptea parasim si noi arena impreuna cu ceilalti spectatori care au mai ramas. Fiind atat de tarziu, cina e inlocuita cu cipsuri si biscuiti.



Miercuri, 22 octombrie 2014, ultima zi in Singapore, ziua mea de nastere.  Plec de la hotel in alta directie decat ceilalti, ei se duc pe insula Sentosa, eu prin China Town. E o ploaie usoara si persistenta. Ma plimb pe stradutele decorate cu specific chinezesc, dau peste un templu indian si cateva chinezesti, iau cateva mici suveniruri de la tarabe, apoi cand ploaia se inteteste nimeresc intr-un complex cu tarabe cu mancare de toate felurile, dar parca cele care ma fac sa-mi lase gura apa sunt mai putine decat cele care imi intorc stomacul pe dos. Reusesc sa gasesc si un exchange, ceva rar in Singapore pentru ca in afara de cele de la capatul cartierului chinezesc eu n-am mai dat cu ochii de niciunul. 

M-as fi incumetat si prin Little India, descris de Mari drept un loc in care mai bine nu se ducea seara trecuta, cu multa mizerie, dar sunt sigur ca eu as si descoperit si partea interesanta a acestui loc, numai ca n-am timp. La ora 4 Simona joaca marele meci cu Serena Williams si nu pot rata nici antrenamentul de dinainte, care e mult mai scurt decat in ziua precedenta, cu mai putine autografe si concentrare pentru meciul ce urmeaza. In metrou, vazandu-ma cu steagul, ma abordeaza doi rusnaci get-beget, fani ai Sharapovei. Inca se gandeau daca sa vina si ei la meci, dar mai tarziu ii vad ca se aseaza la coada de bilete.  Cu putin timp inainte sa inceapa jocul ma suna Dragos, o sa vina si el cu Costi la meci, e sarbatoare nationala (or fi decratat-o pentru ca au prezis victoria Simonei sau pentru ca e ziua mea de nastere :D) si parcul de distractii de pe Sentosa e inchis. Mai dureaza pana isi iau bilete asa ca debutul meciului ma gaseste  singur, dar in scurt timp vin si ei dar si fanii care locuiesc in Filipine pe care i-am intalnit si luni. 1-0, 2-0, 3-0, 4-0, 5-0, 6-0 Meciul e ireal. Simona joaca perfect, Serena se chinuie. Dupa o ora de joc meciul se incheie, 6-0 6-2, cea mai dura infrangere a americancei din ultimii 16 ani. Frumos mod de a-mi sarbatori ziua de nastere :)  

In al noualea cer, plec spre Marina Bay unde trebuie sa ne intalnim cu un fost coleg de liceu al lui Dragos care locuieste in Singapore. 

Dupa ce-i asteptam destul de mult la metrou pe Mari si Tudor, ramasi la Sentosa cat am fost noi la meci, ne indreptam spre Gardens by the Bay, nu inainte de a admira inca o data zgarie norii din jurul golfului si de a vedea de la mare distanta Merlionul, statuia leului care scuipa apa, simbolul orasului. De aproape nu am avut timp sa-l vad, poate altadata. Pentru a ajunge la gradini trebuie sa trecem prin Marina Bay, care gazduieste un mall la etajele de jos. Se vede si scena unde au fost prezentate jucatoarele si s-a facut extragerea pentru turneu. Se lasa intunericul cand ajungem la gradini, numai bine pentru a le vedea in toata splendoare lor. Probabil sunt interesante si ziua, dar noaptea trebuie vazute neaparat. Super copacii, niste structuri artificiale frumos ornate, sunt luminati in diverse culori. La crearea unei atmosfere SF contribuie si Marina Bay, Singapore Flyer, cladirile din departare dar si vegetatia luxurianta. Exista o punte suspendata care leaga cativa super copaci, dar coada pentru a urca era foarte mare si voiam sa ma intorc la sesiunea de seara a meciurilor.


Ana Ivanovic o invinge lejer pe Bouchard. Stau si la meciul urmator de dublu si plec dupa ce vad primele schimburi din meciul demonstrativ al legendelor unde participa si Martina Navratilova. Arunc o ultima privare asupra arenei, cu parere de rau ca episodul Singapore 2014 de incheie pentru mine. O iau pe jos catre hotel pe drumul deja cunoscut, cu 'celebrul' siret-sarpe de pe scarile ce duc la stadion. Ziua urmatoare ne trezim de dimineata pentru a prinde zborul spre Phuket de la ora 8. Luam taxi pentru ca Mari are marea inspiratie sa intrebe de la ce ora incepe sa circule metroul si baga de seama ca nu ne incadram. Platim mai putin decat ne asteptam, 20 de dolari, si aflam la final ca soferul nostru indian e fostul detinator al recordului de cel mai inalt om din Singapore. Nu prea mi-am dat seama daca era mai inalt sau nu decat mine. In aeroport ne intalnim cu un roman venit din Londra cu care ne intalniseram la meciuri si care e in acelasi avion cu noi. Pe culoarul aeroportului aud o familie vorbind despre meciul Simonei cu Serena si nu ma pot abtine sa nu le arunc o replica: "Simona Halep is the best!"