sâmbătă, 17 octombrie 2009

Sultanahmet



                      Sultanahmet este centrul turistic al Istanbulului, locul in care se afla Sfanta Sofia, Moscheea Albastra, Basilica Cistern, Hipodromul, Muzeul de Arheologie si, cocotat putin mai sus, Palatul Topkapi. Asta inseamna ca aici principala si aproape singura ocupatie este turismul. Peste tot sunt hoteluri, vanzatori de orice, case de schimb, puncte de informare turistica. Punctul central al zonei este parcul dintre Sfanta Sofia si Moscheea Albastra, pe a carui iarba se asaza  turci, romani, coreeni si restul natiilor pentru odihna, meditatie, pierderea timpului sau savurarea nou achizitionatei bucati de lubenita in schimbul unei lire. Aa... si pentru wireless gratuit. Numele provine de la Ahmet I care a fost tocmai sultan otoman, prin vremea de dupa Mihai Viteazu. Dupa el a fost numita si marea moschee, mult mai cunoscuta ca Moscheea Albastra.

         Sfanta Sofia
   Batrana biserica a fost transformata de-a lungul timpului in moschee, iar astazi este muzeu pentru a-i satisface atat pe turistii insetati dupa fotografii blitz in locuri celebre, cat si pe turcii care-si rotunjesc bugetul cu 20 de lire la fiecare 15 secunde. Caci cine ar veni in Istanbul fara sa intre in cel mai celebru monument? Nimeni. Dar parca de afara e mai impresionanta decat din interior, si mai prost intretinuta decat Moscheea Albastra, care e gratis. Pentru ca e mai veche si cu o istorie zbuciumata, dar si pentru ca turcii nu sunt crestini.
   Istoria spune ca a fost construita cu aproape 1500 de ani in urma, la ordinul imparatului Iustinian, pe locul pe care mai fusesera alte doua biserici, distruse de intemperiile vremii. Timp de o mie de ani a fost cea mai mare catedrala din lume, iar la cucerirea Constantinopolului de catre oromani, in 1453, se spune ca l-a impresionat pe sultan si a ordonat sa fie transformata in moschee.  O fi contribuit si faptul ca aveau de muncit serios ca sa o darame.   

        Moscheea Albastra
    Construita fata-n fata cu Sfanta Sofia, a avut scopul de a o depasi in marime si frumusete. Daca a reusit sau nu, ramane sa hotarasca fiecare. Evident, scopul sultanului era sa se puna bine cu Allah. Sapte ani a durat constructia, iar anul urmator i-a servit acestuia ca mormant. Pe dinafara seamana cu Sfanta Sofia, numai ca e albastra si are sase minarete. In interior e bine intretinuta si decorata in tiparul moscheilor turcesti. Cei cu mirosul mai fin zic ca pute a picioare, nu stiu daca mai mult ca in alte moschei.

       Basilica Cistern
    O incapere subterana uriasa, de-o varsta cu Sfanta Sofia, ce servea ca sursa de apa a Constantinopolului. Racoarea si umezeala contrasteaza cu arsita de afara. E sustinuta de zeci de coloane luminate de reflectoare rosiatice, iar la baza lor inoata pestii. Apa cade si din tavan, atentand la siguranta camerelor foto si la echilibrul turistilor. Cu ceva vreme in urma a fost folosita si ca decor pentru un film de-al lui James Bond.

      Muzeul de Arheologie
    Iar au marit turcii taxele! Au vazut ca tot mai multi turisti ii viziteaza si s-au gandit sa profite cat pot. Taxa de 5 lire de pe internet s-a dovedit a fi dubla la poarta muzeului. Dar aici chiar nu e mare, muzeul fiind unul dintre cele mai bine dotate din lume. E impartit in 3 cladiri, dar una dintre ele de 3 ori mai mare decat celelalte doua. Printre piesele de rezistenta e sarcofagul lui Alexandru cel Mare.        

vineri, 2 octombrie 2009

Bosphorus Scenic Tour & Çamlıca Hill

             
                                   Pentru cei ce ajung in Istanbul croaziera pe Bosfor e aproape obligatorie. Bosforul nu e o simpla stramtoare, e sufletul Istanbulului. Datorita ei exista aceasta metropola si datorita ei s-a dezvoltat. Eu o consider cea mai importanta atractie turistica a orasului. Vapoarele pleaca de la Eminönü, imediat in dreapta podului Galata, si timp de o ora si jumatate strabat intreaga stramtoare pana la intrarea in Marea Neagra. Din cand in cand vaporul opreste cand pe dreapta, cand pe stanga pentru un scurt schimb de pasageri. Dar majoritatea merg pana la capat de linie, la Anadolu Kavağı - un mic port pescaresc pe partea asiatica (e locul unde am pus pentru prima data piciorul in Asia), cu o cetate cocotata pe deal, de unde privelistea asupra Bosforului si Marii Negre e foarte frumoasa. 
             Peste cateva ore am luat vaporul de intoarcere si de data asta am coborat la Beşiktaş pentru a lua autobuzul 129T care ne-a dus din nou in Asia, de data asta traversand podul peste Bosfor. Am coborat la statia numita Çamlıca si am inceput urcusul pentru a ajunge in varf, la 250 m deasupra Bosforului, printre parcuri si antene. Aici multa lume la iarba verde, dar majoritatea turci, nu e o zona tocmai populara printre turistii straini, ca de altfel mai toata partea asiatica a Istanbulului.