luni, 4 ianuarie 2021

Roland Garros 2020 - tenis in vremea molimei

Anul 2020 nu a fost prietenos nici cu sportul, nici cu calatoriile. Nici pentru mine nu a fost cu mult diferit, desi am incercat sa mai evadez atunci cand am gasit o portita disponibila. Inceputurile pandemiei m-au prins departe de casa, tocmai pe coasta de vest a Statelor Unite. Am plecat pe 7 martie, alaturi de cinci prieteni, cu planul de a vizita timp de 3 saptamani aceasta parte a lumii, iar eu voiam sa ma duc cateva zile si turneul de tenis de la Indian Wells. La plecare pandemia abia se intrevedea, nu ne gandeam ca vom fi nevoiti sa ne intoarcem dupa numai 10 zile sau ca turneul de tenis va fi anulat. Dar despre asta voi povesti data viitoare. De atunci, am fost nevoit sa anulez mai multe excursii pe care le planificasem si a trebuit sa ma multumesc cu plecari de weekend prin Romania. Tenisul a avut si el mult de suferit. Din martie pana in august nu s-a mai jucat niciun turneu important. Wimbledon s-a anulat, US Open a stat mult timp sub semnul intrebarii, iar Roland Garros s-a mutat din mai in septembrie. 

Dupa reluarea circuitului, Simona a participat la trei turnee: Praga, Roma si Roland Garros. Primele doua s-au desfasurat fara spectatori si in tari care nu permiteau romanilor sa calatoreasca fara restrictii. Asa ca decizia a fost simpla: ma duc la Roland Garros! Numai ca socotelile facute din timp nu prea sunt potrivite pe timpul pandemiei, cand totul se poate schimba de la o zi la alta. Pe masura ce se apropia data turneului, numarul cazurilor de coronavirus crestea de la o zi la alta. Initial, organizatorii au pus in vanzare 20.000 de bilete pe zi. Cam jumatate din capacitate. Numai ca, pe masura ce cazurile se inmulteau, au inceput sa anuleze din cele pe care le vandusera. Intai au redus la 11.500. Apoi, cu o saptamana inainte de turneu, la 5.000. Eram deja plecat din tara cand, cu doua zile inainte de start, au redus la doar 1000 de spectatori pe zi. Pentru ca vandusera mai multe bilete, au anuntat ca vor trage la sorti care dintre ele raman valabile. Ultima speranta s-a dus cand am primit mailul prin care ma anuntau ca in urma extragerii, toate biletele mele au fost anulate si vor fi rambursate. Asa ca iata-ma plecat la Roland Garros ca sa vad tenis din tribuna si sfarsind prin a ma uita la meciuri din camera unui hotel din Paris.

Norocul meu a fost ca inceputul acestui Grand Slam a coincis cu ziua de nastere a unei campioane foarte dragute.  27 septembrie este ziua de nastere a Simonei. De obicei in aceasta zi ea se afla plecata departe, tocmai in China. In 2016 m-am dus pana la Wuhan pentru a-i transmite urarile, la implinirea celor 25 de ani. Am povestit aici. Patru ani mai tarziu aveam din nou ocazia sa-i urez personal un "La multi ani" calduros, de data asta la Paris si intr-o zi mai putin calduroasa. Cum nu puteam sa vad meciul din complex, l-am urmarit pe telefon iar dupa ce s-a terminat am asteptat-o rabdator afara. As fi vrut sa-i dau un buchet de flori, dar m-am gandit atunci ca poate nu e potrivit in aceasta perioada in care sportivii trebuie sa pastreze distantarea sociala si sa stea izolati ca intr-o bula. Nici macar nu eram sigur daca o pot intalni. In schimb, m-am ales eu cu un cadou de la ea. Afland ca mi-au fost anulate biletele, Simo s-a oferit sa imi lase un bilet pentru meciul urmator pe care il va juca. Ieeei, ce bucurie! Aveam sa pot merge la turneu si puteam sa o vad chiar pe Simona jucand!  Hai, ca pana la urma 2020 n-a fost chiar atat de rau :) 

Meciul din turul doi al ei avea sa fie impotriva unei alte romance, Irina Begu. Urma sa fie a 3-a intalnire dintre ele la care voi lua parte, dupa ce mai fusesm la meciurile din 2016 de la Madrid si Wuhan. M-am dus pe jos la complex, destul de devreme. Eram cazat undeva la 2 km sud de turnul Eiffel, asa ca distanta nu era foarte mare. De fiecare data cand m-am mai dus, pe masura ce te apropiai, cozi mari de oameni curgeau catre arene. Nu si acum. Am trecut prin vreo 4 check-point-uri la care pe langa traditionalul "Bienvenue à Roland Garros", de data asta trebuia sa le dau explicatii legate de bilet. Intr-un final ajung la poarta X, intreb de bilet, dar in nerabdarea mea ajunsesem prea devreme. Simo urma sa joace abia al treilea meci al zilei si inca nu venise la arene. Asa ca ma duc sa ma plimb prin gradinile Auteuil, care sunt lipite de complex. Stateam pe o banca acolo in momentul in care am auzit o mare bubuiala. M-am temut sa nu fi fost vreun atentat. S-a dovedit ulterior ca fusese un avion care depasise bariera sunetului.

Ma intorc dupa ceva timp la poarta de intrare. De data asta, de cum ma vede, doamna de acolo imi arata bucuroasa biletul. Bonjour Roland Garros! Se joaca meciuri pe majoritatea arenelor, lumea e putina, sunt mai multi oficiali de la turneu decat spectatori propriu-zisi. Mai sunt vreo doua ore pana cand incepe meciul, adica momentul in care de obicei se face antrenamentul premergator. Si intr-adevar, o vad pe Simo pe un teren de antrenament, unde o urmaresc pret de vreo jumatate de ora. Dupa ce termina ma duc pe terenul 14 unde asist la un meci epic intre Sara Errani si Kiki Bertens. Realizarile tehnice nu sunt deosebite, insa suspansul si tensiunea sunt la cote maxime. Bertens intre puncte abia se mai taraste, acuzand crampe, dar in timpul jocului se misca bine, contrast care o scoate din sarite pe Sara Errani. La un moment dat, italianca incepe sa o imite provocator cum schiopateaza. Meciul se termina cu victoria olandezei si cu tipetele de frustrare ale italiencei care o acuza pe Bertens ca s-a prefacut accidentata. Olandeza paraseste terenul in carucior cu rotile, dar ulterior reuseste sa mai castige meciuri.

Ma mut pe arena Suzanne Lenglen pentru ca se apropie meciul mult asteptat. Prind un set din meciul lui Thiem, care il invinge relativ usor pe Sock. Mi-e frica sa nu se prelungeasca prea mult, fiindca norii devenisera amenintatori. In acest sfarsit de septembrie ploua mult si vremea este destul de rece. Ultima data cand o vedeam pe Simona live se intampla la US Open 2019, trecuse mai mult de un an de atunci. Asa ca abia asteptam sa o vad din nou. Nu a fost un meci usor, Irina Begu si-a vandut scump pielea. Desi au fost doar doua seturi, au fost seturi intense, mai ales al doilea. Insa aceasta zi frumoasa nu se putea termina altfel decat cu victoria Simonei. Spectatori erau foarte putini. Eu eram singurul echipat in culorile Romaniei si din cand in cand incercam sa strig incurajari pentru Simo. Ma bucur mult ca am avut posibilitatea sa fiu in tribune in acest an atat de diferit. Multumesc mult, Simo!

Mai jos o parte din conferinta Simonei, unde e intrebata de fanul roman din tribune :)



Simo la antrenament si in timpul meciului:



Inchei aceasta zi pe noua arena, Simonne Mathieu, o adevarata bijuterie. Construita in mijlocul serelor Auteuil, este una dintre cele mai frumoase arene din lumea tenisului. Are marimea optima pentru pentru acest sport, nici prea mare, nici prea mica. Si este inconjurata de verdeata. Nici meciul disputat nu dezamageste, italianta Trevisan reuseste surpriza si o invinge pe tanara americanca Gauff.
Publicat de George2210 la 23:28
Etichete: , ,

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)