msji_g@yahoo.com
Dupa ce am vazut focurile de artificii din Melbourne, cu ocazia zilei nationale a Australiei, ma urc in masina si ma indrept catre Torquay, capatul estic al celebrei sosele Great Ocean Road. De la Torquay serpuieste 244 de kilometri de-a lungul tarmului, pana in apropierea orasului Warrnambool.
Putine lucruri iti pot conferi un sentiment de libertate mai mare decat cel de a fi singur in cealalta parte a lumii, conducand o masina de-a lungul oceanului, pe una dintre cele mai spectaculoase sosele din lume!
Vremea s-a racorit zilele astea, sunt undeva pe la 20-22 de grade. Planul meu de a face baie in mare nu mai pare prea atractiv. Astfel ca in cele doua zile ramase pe taram australian ma multumesc doar sa vizitez atractiile aflate de-a lungul soselei. Imi marcasem de acasa mai multe obiective pe harta, dar nu trece mult si realizez ca n-o sa am timp nici pentru jumatate dintre ele asa ca incerc sa le selectez pe cele mai importante si pe cele mai accesibile.
Prima oprire o fac la niste trasee ce ofera privelisti asupra coastei. Sunt foarte multe astfel de poteci in Australia. Sunt marcate destul de bine, iar vegetatia este interesanta.
Din cauza ca este frig, plajele mai sunt populate doar de oameni iesiti la plimbare si de surferi.
Ma duc la un teren de golf unde citisem pe net ca ar fi canguri. Reusesc sa patrund destul de usor, pentru ca terenul nu este inconjurat peste tot de gard. Ii gasesc, par prietenosi, dar mi-e teama sa ma apropii foarte mult de ei, asa ca pastrez o distanta de cativa metri. Pare placut sa joci golf pe un teren pe care se odihnesc la umbra copacilor canguri. La iesirea din club este sadit un indicator care ii face cu ou si cu otet pe cei care indraznesc sa se urce la volan dupa ce au pus gura pe alcool.
Oraselul Aireys Inlet este o oprire populara pentru turisti datorita farului sau. Are 34 de metri inaltime, asa ca noaptea poate fi usor zarit de vasele din larg. Dar intr-o zi cu soare, cum este cea de acum, devine de-a dreptul orbitor, din cauza albului sau imaculat.
Cativa kilometri mai spre vest poate fi vazut un arc memorial ce aminteste de soldatii care au pierit in Primului Razboi Mondial. De fapt, intreaga sosea este dedicata lor, reprezentand cel mai mare memorial de razboi din lume. Din cei 330000 de soldati australieni care au luat parte la razboi, 60000 au murit si alti 160000 au fost raniti, Australia fiind tara cu cel mai ridicat procentaj de victime in randul soldatilor. Dupa razboi, intre 1919 si 1932, multi dintre cei care s-au intors s-au angajat ca muncitori pentru a construi Great Ocean Road.
Urmatoarea oprire o fac la o cascada, draguta, dar nu cine stie ce. Fiind minivacanta cu ziua nationala, sunt destul de multi turisti. Asta uneori e bine, cum ar fi pe drumul spre aceasta cascada, pentru ca daca n-ar fi fost prea circulat, m-as fi asteptat sa ma trezesc cu niste reptile pe poteca la cat de mare era stufarisul de pe marginea drumului.
Un loc interesant de vizitat este Maits Rest Rainforest Walk. Prin niste poteci de lemn, te cufunzi intr-o jungla deasa si intunecata, cu ferigi uriase si copaci inalti.
Si astfel ma apropii usor, usor, de cel mai spectaculos loc de pe sosea, cei 12 Apostoli. Asa sunt numite stancile ce formeaza mici insulite langa faleza inalta a tarmului. Impreuna cu multi alti oameni, raman aici pana apune soarele in mare.
Prima oprire o fac la niste trasee ce ofera privelisti asupra coastei. Sunt foarte multe astfel de poteci in Australia. Sunt marcate destul de bine, iar vegetatia este interesanta.
Din cauza ca este frig, plajele mai sunt populate doar de oameni iesiti la plimbare si de surferi.
Ma duc la un teren de golf unde citisem pe net ca ar fi canguri. Reusesc sa patrund destul de usor, pentru ca terenul nu este inconjurat peste tot de gard. Ii gasesc, par prietenosi, dar mi-e teama sa ma apropii foarte mult de ei, asa ca pastrez o distanta de cativa metri. Pare placut sa joci golf pe un teren pe care se odihnesc la umbra copacilor canguri. La iesirea din club este sadit un indicator care ii face cu ou si cu otet pe cei care indraznesc sa se urce la volan dupa ce au pus gura pe alcool.
Oraselul Aireys Inlet este o oprire populara pentru turisti datorita farului sau. Are 34 de metri inaltime, asa ca noaptea poate fi usor zarit de vasele din larg. Dar intr-o zi cu soare, cum este cea de acum, devine de-a dreptul orbitor, din cauza albului sau imaculat.
Cativa kilometri mai spre vest poate fi vazut un arc memorial ce aminteste de soldatii care au pierit in Primului Razboi Mondial. De fapt, intreaga sosea este dedicata lor, reprezentand cel mai mare memorial de razboi din lume. Din cei 330000 de soldati australieni care au luat parte la razboi, 60000 au murit si alti 160000 au fost raniti, Australia fiind tara cu cel mai ridicat procentaj de victime in randul soldatilor. Dupa razboi, intre 1919 si 1932, multi dintre cei care s-au intors s-au angajat ca muncitori pentru a construi Great Ocean Road.
Urmatoarea oprire o fac la o cascada, draguta, dar nu cine stie ce. Fiind minivacanta cu ziua nationala, sunt destul de multi turisti. Asta uneori e bine, cum ar fi pe drumul spre aceasta cascada, pentru ca daca n-ar fi fost prea circulat, m-as fi asteptat sa ma trezesc cu niste reptile pe poteca la cat de mare era stufarisul de pe marginea drumului.
Un loc interesant de vizitat este Maits Rest Rainforest Walk. Prin niste poteci de lemn, te cufunzi intr-o jungla deasa si intunecata, cu ferigi uriase si copaci inalti.
Si astfel ma apropii usor, usor, de cel mai spectaculos loc de pe sosea, cei 12 Apostoli. Asa sunt numite stancile ce formeaza mici insulite langa faleza inalta a tarmului. Impreuna cu multi alti oameni, raman aici pana apune soarele in mare.
Ajung seara la Warrnambool, la hostelul Beach Backpackers, probabil singurul din oras. Parchez pe iarba de peste drum, apoi ma duc sa-mi iau patul in primire. Atmosfera este placuta. Locul este curat, oamenii prietenosi. Majoritatea sunt adunati in zona de lobby, unde beau bere si urmaresc semifinala de la Australian Open dintre Nadal si Dimitrov. Ceea ce o sa fac si eu, mai putin partea cu berea.
Ultima zi pe pamant austral ma duce spre alte cateva locuri interesante de pe sosea. Ajuns la capatul ei, astazi trebuie sa fac drum intors, dar trebuie sa imi planific bine timpul pentru ca trebuie sa ajung la aeroport pe la ora 18, ca sa predau masina. Apoi, va trebui sa mai astept acolo pana la ora 23, cand am zborul de intoarcere spre casa.
Primele opriri sunt la formatiunile London Bridge si The Arch. London Bridge era conectat cu tarmul, dar in 1990 o parte din stanca s-a prabusit, ramanand o insula in forma de arc.
De neratat este si The Loch Ard Gorge impreuna cu celelalte atractii grupate in jurul sau. Poate este locul care mi-a placut cel mai mult pe Great Ocean Road. Aici reusesc sa vad si un delfin care parca vrea sa-mi ureze ramas bun odata cu plecarea mea din Australia.
Ultima zi pe pamant austral ma duce spre alte cateva locuri interesante de pe sosea. Ajuns la capatul ei, astazi trebuie sa fac drum intors, dar trebuie sa imi planific bine timpul pentru ca trebuie sa ajung la aeroport pe la ora 18, ca sa predau masina. Apoi, va trebui sa mai astept acolo pana la ora 23, cand am zborul de intoarcere spre casa.
Primele opriri sunt la formatiunile London Bridge si The Arch. London Bridge era conectat cu tarmul, dar in 1990 o parte din stanca s-a prabusit, ramanand o insula in forma de arc.
De neratat este si The Loch Ard Gorge impreuna cu celelalte atractii grupate in jurul sau. Poate este locul care mi-a placut cel mai mult pe Great Ocean Road. Aici reusesc sa vad si un delfin care parca vrea sa-mi ureze ramas bun odata cu plecarea mea din Australia.
De aici trebuie sa parasesc soseaua si sa o iau spre autostrada, pentru ca altfel nu as mai ajunge la timp la aeroport. Astfel se incheie Odiseea Australiana, ce are sa devina una dintre cele mai frumoase calatorii pe care le-am facut. Desi e departe, imi doresc sa mai revin candva aici. Aceasta uriasa tara in care s-am simtit foarte bine ai are multe de oferit.
Recapituland, celelalte articole pe care le-am scris despre aceasta calatorie sunt:
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu