Thailanda(3) - Krabi

Dupa turul prin insulele Phi Phi, luam feribotul si pornim spre Ao Nang, principala statiune din Krabi. Drumul dureaza vreo doua ore, prima oprire o face la Railay, apoi pleaca spre Ao Nang. Acolo, in loc sa acosteze la mal, opreste la ceva distanta, iar dinspre tarm se indreapta spre noi o duzina de long tail boats care inconjoara feriborul si preiau pasagerii. Mai departe ne asteapta microbuze care ne lasa direct la hotelul la care avem rezervare.

Suntem cazati la Somkiet Buri Resort&Spa si este una dintre cele mai frumoase cazari la care am stat de-a lungul timpului. Resortul are mai multe case distribuite intr-o vegetatie luxurianta. Se merge zeci de metri pe podete din lemn, inconjurate de plante inalte, pana ajungi la casa in care esti cazat. Camerele sunt mari, curate, moderne si echipate cu tot ce trebuie. Exista si o piscina, iar noaptea drumurile sunt frumos luminate. Cu micul dejun inclus ne costa doar 30 de euro camera dubla pe noapte. Ce pacat sa trebuie sa stam doar doua nopti!

Microbuzul ne lasa in fata resortului. Ii las pe ceilalti sa rezolve cu camerele in timp ce eu ma reped la un calculator salvator, instalat langa receptie, unde reusesc sa prind setul doi din semifinala Simonei impotriva Radwanskai. 6-2 6-2 dupa un meci foarte reusit! Simo e in finala Turneului Campioanelor unde urmeaza sa o intalneasca din nou pe Serena Williams. Noi ne odihnim putin, iar seara plecam sa exploram imprejurimile.

Ne oprim la un mic birou ce ofera excursii prin imprejurimi pentru a rezerva un tur cu kayakul pentru a doua zi. Ni se ofera un catalog in care sunt prezentate ofertele cu preturi de vreo doua ori mai mari decat ar face. Pentru turul de o jumatate de zi platim 800 de bahti de persoana, dar pretul ni se accepta din prima si sentimentul e ca puteam sa-l scoatem pe la 5-600. Ajungem apoi pe malul marii, statiunea se intinde destul de mult de-a lungul plajei. Atmosfera e relaxata, nu e agitatia din Phuket, chiar daca sunt o gramada de magazine, restaurante si saloane de masaj, incercand sa te atraga cu ofertele lor. Plaja pare destul de murdara, oricum daca vrei sa faci baie te duci la Railay sau pe insulitele din jur. Noi cautam un restaurant unde iar nu nimeresc mancarea care trebuie si apoi dam o raita pe la suveniruri. Aici Costi isi manifesta nou-descoperitul sau talent de negociator, reusind dupa discutii aprinse sa obtina reducerea pretului unor magneti de la 100 la 95 de bahti si sa cumpere un elefant din lemn cu 200 de bahti. Acelasi model pe care ceva minute mai tarziu mi-l achizitionez si eu cu 100 de bahti. 

Dimineata urmatoare vin sa ne ia cei la care rezervasem turul. Desi dureaza vreo 5 ore, 2 ore sunt drumul dus-intors cu microbuzul pana la locul respectiv, o ora luam masa si ne mai raman doua ore de plimbat efectiv.  Aici intampinam o opozitie neprevazuta din partea lui Mari. Cand oamenii ne aduc kayak-urile si dam sa ne urcam in ele, Mari refuza!!! Ca-i e frica, ca nu vrea, ca ramane acolo si ne asteapta. Nu si nu, n-ai ce-i face! O lasam pe punte sa ne astepte si plecam pe raul inconjurat de mangrove, despre care aflam ca se uneste cu marea cativa kilometri mai in fata. Noi vaslim doar o parte din aceasta distanta, apoi ne infiltram pe canale mai mici, pline de vegetatie, iar pe sus observam si maimutele care zburda printre crengi. Aceasta plimbare cu kayak-ul a fost super frumoasa si as repeta-o cu prima ocazie. Insa l-as muta pe Costi in alta barca, fiindca stilul sau de a vasli e usor haotic. Daca pe canalele largi are tendinta sa mearga mult prea repede in loc sa stea mai mult sa admire peisajul, pe canalele inguste dezvoltase o afinitate pentru crengile de pe margine in care cauta sa infiga kayak-ul.

Exploram si doua pesteri, intr-una dintre ele intram direct cu kayak-ul, fiindca e strabatuta de un rau. In cealalta debarcam si o exploram pret de cateva zeci de minute. Peretii au in cateva locuri picturi desenate de oamenii locului in vremuri stravechi. Aici se afla si o punte de lemn de-a lungul malului, pe o distanta considerabila.

Dupa ce o culegem pe Mari, care sustine ca s-a distrat de minune cu niste localnici de acolo, plecam inapoi spre Ao Nang. Ne asezam in fata calculatorului de la receptie si urmarim finala. Din pacate Simona pierde. Costi si Dragos raman sa leneveasca, iar eu plec cu Mari si Tudor spre Railay unde  vrem sa ne balacim. Acolo ajungem cu barca, luam bilete de la ghiseu, dus-intors pentru 200 de bahti de persoana. Plaja din Railay e ok, dar nu e plaja pe care o stiam de pe net. Se pare ca era ceva mai incolo si trebuie sa luam alte tipuri de bilete ca sa ne duca direct acolo. Ramane varianta sa inchiriem un kayak si sa vaslim pana acolo, acum deja avem experienta :) Dar nu reusim sa gasim kayak pentru trei persoane, sunt doar pentru doua, asa ca ne multumim cu plaja pe care o avem.

Seara ne ducem la biroul de turism de unde luasem excursia anterioara si platim 150 de bahti de persoana pentru ca a doua zi de dimineata sa ne duca cu un microbuz privat la aeroport. Urmeaza sa zburam spre Chang Mai.