Desi e plin sezon secetos si totul este uscat, dimineata incepe cu o ploaie torentiala. Numai bine, pentru ca dupa arsita de ieri, pielea mea a iesit cam fripta. Iau micul dejun in compania unui cuplu americano-thailandez trecut de prima tinerete, cel putin el. Sunt curiosi sa afle cate ceva despre Romania. Apoi, dupa ce se opreste ploaia, plec cu soferul de tuk-tuk spre marele Angkor Wat.
Stau vreo doua ore in cel mai mare templu al complexului. E dispus pe trei niveluri, cateva curti interioare, multe sculpturi, multe trepte de urcat. Las pozele sa vorbeasca.
Pe drum spre celelalte temple intalnesc un elefant, dar si portile impunatoare prin care se face intrarea in nucleul central de temple.
Templul Bayon este unul dintre cele mai frumoase. Este construit simetric cu multe figuri sculptate in piatra care s-au pastrat foarte bine.
In apropiere se afla un zid lung de 350 de metri in care sunt sculptati foarte multi elefanti. Terasa Elefantilor.
Ma aventurez la alte temple mai mici din zona centrala. Unul dintre ele a fost refacut de o echipa de specialisti francezi de la zero, dintr-un maldar de pietre. Tot in zona asta iau si pranzul, o supa cu orez la 5 dolari, foarte proasta si foarte scumpa pentru Cambodgia.
Un alt templu important, Preah Khan, este si el bine pastrat. Sunt foarte mult si incaperi si are in general un singur nivel. Daca nu impresioneaza prin inaltime, compenseaza prin intinderea sa.
Pana spre seara am mai trecut pe la alte doua temple, dar nu-mi mai amintesc acum care au fost. Stiu insa ca la ultimul ramasesera foarte putini turisti, iar lumina galbuie apusului, impreuna cu linista, dadeau o senzatie aparte. De data asta ajung mai repede la guesthouse si bineinteles ca nu e curent electric pana dimineata. Seara o petrec prin partea luminoasa din Siem Reap (care avea curent electric), mananc ceva la un restaurant din zona, mai stau pe net cat ma tine bateria la telefon si imi arunc ochii prin pietele si stradutele din centru.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu