duminică, 1 februarie 2009

1. Transsiberianul

Lungul drum de fier spre Capatul Lumii
Pret: 1800 euro -> 32 zile
Siguranta: 7
Intotdeauna mi-au placut trenurile. Iar o calatorie cu Transsiberianul nu poate fi ratata. Daca intrebi 1000 de oameni unde vor sa se duca cred ca Transsiberianul ar intra in Top 10 la 3-4 dintre ei. Nu spun ca Transsiberianul si Siberia sunt cele mai frumoase locuri de vazut pe lumea asta. Probabil nici nu sunt; ba pentru multi Siberia e chiar ultimul loc de pe pamant unde ar vrea sa ajunga. 7 zile de mers continuu de la Moscova pana la Vladivostok sau pana la Beijing. Acum poate va ganditi ca vi s-au parut mult si cele 8 ore cu trenul pana la mare. Asta depinde de fiecare in parte.
Calea ferata transsiberiana este o calatorie epica. Dureaza aproape o saptamana, iar traseul strabate inima intunecata a Rusiei. O excursie ce traverseaza Rusia pe calea ferata transsiberiana aduce mai degraba a calatorie pe ocean decat a drum cu trenul. Orasele Siberiei se intind de-a lungul traseului ca niste insule, si fiecare pare un nou port. Transsiberianul este cel mai bun mod de a simti imensitatea teritoriului Rusiei, in fiecare zi trenul se afunda tot mai mult intr-o padure deasa si intunecoasa.
Transsiberianul are trei rute: ruta clasica duce la Vladivostok, pe coasta Pacificului; celelalte doua sunt Transmongolianul, care merge pana la Beijing, si Transmanchurianul, a carui statie finala este de asemenea Beijingul, dar trece din Rusia direct in China, traversand Manchuria.
Constructia uriasei cai ferate a inceput in 1890 si scopul sau de baza a fost de a lega Rusia Europeana de orasul Vladivostok, pentru a sparge monopolul asupra comertului cu Orientul, dar si pentru a transporta rapid trupe si armament in Estul Indepartat. La acea vreme era cel mai important proiect ingineresc la nivel mondial. Calea ferata a fost terminata in 1905, la timp pentru a servi drept linie de aprovizionare in razboiul ruso-japonez. A jucat un rol militar important inca o data in 1941, cand fabricile din Rusia Europeana au fost demontate rapid si duse in Siberia, unde au fost la adapost de tancurile si armele germane.
Toate orasele vechi de pe ruta - Iaroslavl, Ekaterinburg, Krasnoyarsk, Irkutsk, Habarovsk - s-au dezvoltat cand au devenit statii de-a lungul caii ferate. Siberia este mai degraba o inventie geopolitica decat o identitate fizica, geografica. Acopera peste 12 milioane de kilometri patrati, iar daca n-ar fi orasele de-a lungul caii ferate transsiberiene, probabil ar avea cea mai mica densitate a populatiei din lume. Pana si numele provine din cuvantul mongol sibi, care inseamna pamant adormit. In 1982 geologii rusi care explorau o regiune indepartata in taigaua siberiana au gasit o familie de credinciosi ortodocsi de rit vechi, care nu stiau nimic de caderea tarului si despre conducerea sovietica. Atat e de vasta marea campie siberiana. Buriatii din Ulan Ude se considera locuitori ai Siberiei la fel de mult ca si iakutii de langa stramtoarea Bering.
Primul mare oras siberian de-a lungul caii ferate a fost Ekaterinburg. Ca majoritatea oraselor din Ural, istoria Ekaterinburgului este asociata cu industria. A ramas populat modest mai multe decenii, dar in anii socialismului populatia sa a explodat. astazi este al treilea oras al Rusiei, cu o populatie de 1.500.000 de locuitori. Ekaterinburg este si locul in care ultimul tar al Rusiei, Nicolae al II-lea, a fost ucis, precum si orasul natal al lui Eltin.
Dupa Ekaterinburg, calea ferata serpuieste prin stepele si padurile nesfarsite ale Siberiei, ajungand din cand in cand intr-un oras mare, toate la fel de asemanatoare si de ponosite. Pana sa ajunga la Irkutsk trenul trece pe rand prin: Omsk, Novosibirsk, Krasnoyarsk. La Irkutsk e altceva. Multi calatori coboara aici. De ce? Pentru ca la 50 de km mai incolo se afla Lacul Baikal, Perla Siberiei! Unul dintre cele mai mari lacuri din lume, Baikalul nu este numai cea mai importanta atractie turistica a Siberiei, ci si o forta a naturii! Lacul detine 20 % din cantitatea de apa dulce a globului, fiind cel mai adanc lac din lume, adancimea maxima atinge 1637 m. Lacul ofera atat de multe specii endemice (1500) si o diversitate geologica atat de mare, incat studiul lacului a creat o noua disciplina stiintifica: baikalologia. Satul de langa lac, Listvyanka, poate fi subiectul unei excursii de o zi, iar cele mai bune plaje se gasesc pe malul de vest al lacului, langa insula Olhon.
Chiar daca nu va opriti la Irkutsk, tot puteti vedea Lacul Baikal pentru ca transsiberianul isi continua drumul pe langa malul lacului multe zeci de kilometri. Nu la mare distanta de lac, in capitala Pepublicii Buriate, Ulan Ude, transmongolianul se desparte de ruta clasica, la fel cum o face si transmanchurianul, cateva sute de kilometri mai departe, dupa orasul Chita. Daca urmam ruta spre Vladivostok nu vom mai intalni niciun mare oras pe o distanta de aproximativ 2000 de kilometri. De fapt, singurul oras semnificativ, pana la Vladivostok, este Habarovsk, pe malul Amurului.
Dupa mai bine de 9000 de kilometri de cand a plecat din Moscova, transsiberianul isi incheie in sfarsit calatoria, la Vladivostok. Uneori Vladivostok mai este numit "San Francisco al Rusiei", datorita localizarii fata de Pacific si a drumurilor in panta. Vladivostokul a fost complet inchis turistilor straini si transportului naval strain intre 1958 si 1991. A fost luat de la China in 1860 si de atunci a devenit principalul port al tarii catre Estul Indepartat. Astazi este un oras infloritor, care are mai multe afaceri cu Tokyo decat cu Moscova. Din Vladivostok se poate ajunge in China cu avionul sau cu trenul, sau in Japonia, cu avionul sau cu feribotul.
Astazi trenurile transsiberiene pleaca in fiecare zi din gara Yaroslavskaya din Moscova. Majoritatea calatorilor sunt turisti straini, in special englezi, iar calatoria cu transsiberienul nu prezinta niciun pericol din punctul de vedere al sigurantei personale, nici orasele siberiene nefiind prea periculoase. Evident, cel mai ieftin bilet este cel cumparat direct din gara, dar pentru asta trebuie sa cunosti limba rusa si nu poti avea siguranta ca vei mai gasi unul. Cea mai buna varianta e sa le cumperi prin intermediul unei agentii rusesti. Pretul pentru o calatorie la clasa a doua (compartiment cu patru paturi) este in jur de 300-350 euro, pana la Beijing sau Vladivostok. Pentru clasa I (compartiment cu doua paturi) preturile sar de 500 euro. Puteti citi aici o povestire extrem de interesanta a lui Jean_ange despre calatoria sa cu transsiberianul pana in China.

8 comentarii:

varu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
varu spunea...

Iti las si eu un comentariu de felicitare si incurajare ca ai terminat topul.
De felicitare ca ai avut dorinta/timp/determinare/rabdare sa te documentezi si scrii despre ele in ritm constant. Mai ales ca nu ai fost in majoritatea din ele, deci ai pasiune pentru calatorii.
De incurajare sa ajungi in toate locurile din topul tau 30.

George2210 spunea...

merci :)

Unknown spunea...

salut prietene....

pentru anul 2011 preconizez cu trei prieteni sa mergem cu trans siberianul.. ce zici? popularizezi si tu ideea? .. putem vb pe 07222212476 in grup ar fi mai ok sa vizitam.. impreuna

George2210 spunea...

Salut,
Din pacate in viitorul apropiat nu pot sa intreprind o astfel de calatorie.

giulia.giulia_95 spunea...

Superba descriere!!
mi a fost de mare ajutor la intocmirea unui referat la geografie despre Calea ferata Transsiberiana:D
rezultatul a fost un 10 in catalog:P
merci mult!!
bravooo!!!!
:*:*

George2210 spunea...

Ma bucur ca ti-a fost de folos :)

mishu88 spunea...

Dragă George,

Şi eu sunt pasionat de trenuri şi mi-am dedicat viaţa pe altarul transportului pe drumurile de fier. Acest articol al tău mi-a mers direct la inimă, mai ales că ai amintit şi de acea familie de creştini-ortodocşi de rit vechi, o familie din care fac şi eu parte spiritual.

Îţi mulţumesc pentru efortul de a scrie acest articol!