luni, 2 ianuarie 2012

Istanbul (I) - Revederea

Profitand de saptamana libera dintre Craciun si Revelion, m-am gandit ca ar pica numai bine o mica excursie. Cum in perioada asta avionul iesea din discutie din cauza preturilor foarte mari, mai ramanea doar transportul terestru. Cea mai ieftina si confortabila varianta era Balkan Flexi Pass-ul, un abonament pe trenurile din Sud-Estul Europei. Destinatia a fost si mai usor de ales: Istanbul, cel mai mare si mai fascinant oras al Europei. Mai fusesem aici 5 zile in august 2009, dar orasul asta are atat de multe de oferit incat nici 2 saptamani nu iti ajung sa vezi tot. A fost si prima data cand am plecat singur.
  • 3 zile am stat in Istanbul, plus inca doua pe drum.
  • 315 de lei m-a costat transportul, 233 Balkan FP (din care am folosit doar 2 din cele 5 zile disponibile in decursul unei luni) + 82 lei rezervarea dus-intors la cuseta de 6 locuri.
  • 32 de euro m-a costat cazarea pentru doua nopti in camera single la Yeni Hostel.
  • am folosit de 2 ori metroul, de 2 ori tramvaiul si de 3 ori feribotul.
  • am intrat in trei moschei (Rüstem Pasa, Süleymaniye si Eyüp), un palat (Topkapi), un mormant (al sultanului Ahmed I), un cimitir(de sub cafeneaua Pierre Loti), am vezut sute de strazi, un fluviu de oameni si tot atatea pisici.
  • inca 3 persoane mai erau la intoarcere in tot vagonul atunci cand am intrat in Romania.

Dupa 26 de ore de cand am plecat de acasa pun piciorul in gara Sirkeci din Istanbul. N-a fost suficient ca trenul are o medie de viteza de vreo 40 km/h, mai are si o ora intarziere. Gradul de ocupare al vagonului cuseta a fost undeva la 30%. Am nimerit in compartiment cu doi studenti romani, membri ai unor organizatii studentesti care se duceau sa petreaca Revelionul impreuna cu colegi din alte tari. De amintit patania a doi canadieni din compartimentul vecin care nu aveau niciun ban cash asupra lor si habar n-aveau ca trebuie sa-si cumpere viza turca de la granita. Si cum canadienii au bani, deci trebuie exploatati, viza pentru ei costa 45 de euro. Au reusit pana la urma sa se imprumute la cineva pana cand ajung la un ATM in Istanbul.

Ca orice nou-venit in Istanbul, prima data ma duc la Sf. Sofia si Moscheea Albastra. Sunt putin dezamagit de faptul ca parcul dintre cele doua era inchis si decopertat pentru reproiectare. Ma plimb pe fostul hipodrom, decorat cu patru monumente: Fantana Germana, obeliscul egiptean al lui Theodosius, coloana in forma de sarpe si obeliscul zidit. Zona e impanzita de vanzatori de ghiduri turistice, bagatori de seama. Unul mai insistent ma intreaba de unde sunt, scoate ghidul in limba romana, declara ca are rude la Constanta. Ii zic ca n-am bani de cartile lui dar omul insista ca accepta si lei. Pana la urma pleaca suparat. Astia nu s-or gandi ca sunt ghiduri cu Istanbul si in tarile de origine ale turistilor?

Trec prin Marele Bazar ca sa schimb banii in lire si sa vad cum mai merge rahatul. 20 de lire in bazar, 10 in afara lui. Ala mic cu alune, varsat. Cand se apropie de ora 12 ma indrept spre hostel sa-mi iau camera in primire. Pe drum dau peste o pisica insetata:
Hostelul e plasat in buricul targului la 200 de metri de gara. Nu e tocmai cel mai bun din Istanbul, camera e mica, dar la pretul platit nu e rost de dat din nas. Plus ca am Wi-Fi in camera. Ma odihnesc un pic apoi plec in explorare. Podul Galata e la fel cum il stiam: plin de trecatori si de pescari. Sute de pescari stau de dimineata pana seara unul langa altul, aproape pe toata lungimea podului. Bidoanele de langa ei demonstreaza ca inca are Bosforul peste. Intr-o parte a podului dau peste ceva ce gaseam si la noi in urma cu 10 ani: oameni cu cantarul pe strada care asteapta un banut de la cei ce sunt curiosi sa vada cat au mai luat in greutate. Practic in Istanbul gasesti orice, oricine vrea sa-ti vanda ceva. Odata trecut podul, pe o straduta laterala e o piata de peste. Probabil cel prins pe pod de catre cumnat/var/unchi/vecin.
Ma indrept spre turnul Galata care sta ca un creion, cocotat pe varful dealului: De aici pornesc pe Istiklal Caddesi spre piata Taksim. Ca de fiecare data strada e plina de oameni, asa cum sunt toate strazile din centrul orasului. Si centrul Istanbulului e mare. Pe strazi nu mai au loc masinile, pe trotuare nu mai au loc oamenii - asta e Istanbulul!

Piata Taksim nu are atractii deosebite, dar de aici iau metroul pana in centrul modern al orasului, cu zgarie-nori. Eram curios sa vad si partea asta a orasului, de la care insa nu ma asteptam la cine stie ce. In partea asta se afla si multe malluri intre care si cel mai mare din Europa, dar n-am mai ajuns sa-l vizitez. Centrul asta nou e impartit in doua de o sosea cu multe benzi care se indreapta spre podul ce face legatura cu Asia, dar pe cat e de lata soseaua, pe atat e de plina! Ma intorc cu metroul la Piata Taksim de unde o iau pe jos spre hostel. Podul Galata imi ofera prilejul sa fotografiez moscheea Suleymaniye cu semiluna deasupra.

9 comentarii:

Traveling Hawk spunea...

La multi ani, George!
M-am plimbat cu tine acum, reiterand plimbarea noastra de acum cativa ani, pe aproape acelasi traseu, mai putin partea moderna a orasului. Sunt de acord cu tine ca in Istanbul sunt foarte multe de vazut si merita batut la pas mai pe indelete. Sunt curioasa cum or fi vrand sa reproiecteze parcul dintre cele doua mari obiective?!

George2210 spunea...

La multi ani! Nu stiu cum o sa-l reproiecteze, erau in faza incipienta, mie-mi placea si cum era inainte.

alicee spunea...

La multi ani!
Istanbul again ... sa ne dai cat mai multe informatii ca voi ajunge si eu acolo! sigur! :)
Frumoase fotografiile, ti-ai schimbat camera?

Narcisa spunea...

ce lumină faină ai prins! aş reveni oricând în Istanbul, e superb.

mircea spunea...

La multi ani!chiar aveam de gand sa merg in turcia anul asta.ma gandeam si la varianta cu trenul da daca faci 26 ore cred ca am sa ma reorientez.

George2210 spunea...

La multi ani Mircea! Singura varianta mai buna e avionul. Pe sosea faci ceva mai putin dar n-ai confortul din tren.

George2210 spunea...

La multi ani Alice!
Da, am schimbat camera, mie nu mi se pare prea mare diferenta la calitate.

Li spunea...

Mi-a placut relatarea ta, poate voi reveni sa intreb de Balkan pass, cum de ai facut 26 ore, din Bucuresti?

George2210 spunea...

Din Craiova. Din Bucuresti se fac cam 20-21 de ore.