Palatul Philippsruhe

      E duminica si noi trebuia sa mergem la aeroport sa vedem avioane dar afara ploua de rupe... Asa arata o vreme normala aici, racoroasa si cu ploaie. Norocul insa nu ne paraseste cu totul pentru ca dupa-masa incepe sa iasa soarele. Asa ca punem imediat de o plimbare cu bicicleta si deschidem Google Earthul ca sa vedem unde. Dupa ce schimbam de doua ori destinatia ne oprim la Hanau. E la 15 km de noi si un pic mai mult de Frankfurt si pare sa aiba cateva locuri interesante, inclusiv un palat cu nume de televizor. Urmam constiinciosi indicatoarele pentru pistele de biciclete si intr-o ora si un pic ajungem la poarta palatului.

      Trebuie sa recunosc e mai mult decat ma asteptam. Un palat de care acum doua ore nici nu stiam ca exista, atat de frumos si atat de aproape de noi. Intram in gradinile sale pe o poarta impunatoare intrebandu-ne daca chiar avem voie sa facem asta pentru ca inauntru nu se vede mai nimeni. Curand avem sa ne dam seama ca am intrat de fapt prin partea din spate, fiindca pe cealalta parte fatada palatului e si mai frumoasa, la fel si gradina ce se intinde pe o suprafata mult mai mare decat pe cealalta parte.

      In cele 15 minute in care am avut timp sa ma documentez despre Hanau si despre palat am gasit si ora pana la care se poate vizita, 18. Cum mai sunt aproape doua ore pana atunci, il las pe Misu afara, fiindca el nu vrea sa intre, si ma duc sa vad ce se ascunde in interior. Biletul costa doar 1,5 euro pentru studenti sau 2,5 altfel. Merita cu prisosinta! Palatul are doua niveluri, partea de jos nu e cine stie ce, cateva incaperi cu niste mici statui, dar partea de la etaj e superba! Intr-o parte a palatului e si un mic muzeu al picturilor pe hartie scoase in relief. O insiruire de camere decorate conform epocilor trecute, cu candelabre, sobe, oglinzi si diverse obiecte de mobilier. Dintre toate se remarca incaperea centrala, in care predomina mobilierul din lemn. Am senzatia ca palatul e doar al meu, ma intalnesc cu doar 2-3 vizitatori in cele 50 de minute cat stau inauntru.

      Inainte sa ne intoarcem acasa dam o mica tura si prin centrul orasului unde turcii puneau de o petrecere de ajun de Ramadan.

O sa adaug si un filmulet cand voi reusi sa-l incarc.