Marrakech, ah Marrakech!

Marrakech inseamna "orasul rosu", si intr-adevar, mai toate cladirile sunt caramizii, la fel ca zidurile ce inconjoara orasul vechi. Este orasul nr.1 al Marocului din punct de vedere turistic.

Negocierea e ridicata in Maroc la rang de arta, iar in Marrakech cu atat mai mult, fiind cel mai vizitat oras. Aici vanzatorii, taximetristii etc, sunt ceva mai smecheri decat cei din restul tarii. De obicei pretul real e cam 30-50% din cat se cere initial, dar uneori umfla preturile la nesimtire, de 10, 20 de ori mai mult decat pretul real. Noi am luat niste camile din piele de ... camila cu 7 dirhami. In alta parte ne cereau 200! Aproape orice se negociaza si nicaieri nu sunt afisate preturile. Asa ca in mod normal trebuie sa vezi in mai multe locuri cam cat costa cu adevarat obiectul pe care vrei sa-l cumperi. Teoretic, caci practic e ceva mai greu. Dupa ce ai intrat in magazinul cuiva (prin magazin a se intelege ceva asemanator cu un stand de prin targurile noastre), probezi, intrebi cat costa, mai greu scapi fara sa cumperi. Aglomeratia asta de tarabe se numeste souk. Ele pornesc din piata Djemaa el Fna si intra ca niste radacini prin toata medina, rarindu-se cu cat te departezi de piata. Pe masura ce te departezi de celebra piata, scad si preturile. Cei care sunt postati aproape de buricul targului nu vor sa lase prea mult din pret. In souk-urile astea gasesti tot felul de produse, mai toate fiind produse locale, fabricate aici. Abunda produsele din piele de camila: pantofi, portofele, genti, iar pielea asta de camila are un miros specific... cei cu nasul fin ar putea spune chiar ca pute!



Marrakech-ul e impartit in doua mari cartiere: orasul vechi, cu medina, souk-uri, Djemaa el Fnaa; si orasul nou, Guéliz, cu cladiri noi, construite de la inceputul stapanirii franceze si pana in prezent. Aici se gasesc cladiri moderne, hoteluri de 5 stele si magazine occidentale. E un loc bun de evadat din nebunia medinei. Si cea mai buna metoda de a va relaxa sunt gradinile Majorelle, cu tot felul de specii de plante, in special cactusi. Intrarea costa 30 de dirhami, ceva mai mult decat in restul muzeelor si palatelor din oras. In interior se afla si un muzeu de arta islamica, parca, pentru care trebuie sa platesti separat, dar noi nu am mai intrat. Tot in partea asta a orasului se gaseste gara si Teatrul Regal. Tot aici traiesc si cateva zeci de mii de francezi, majoritatea iesiti la pensie, probabil plictisiti de monotonia din tara lor, sau indragostiti de cultura araba.

Punctul central al Marrakechului e cu siguranta piata Djemaa el Fna, poate cea mai cunoscuta piata a Africii. Inca de secole aici se adunau comerciantii din nordul Africii pentru a-si vinde marfurile. Adevarata nebunie incepe pe la 6 seara. Si ce nebunie! Desi toata piata e un furnicar, din loc in loc vezi niste gramezi circulare in care se ingramadesc multi oameni. Daca reusesti sa vezi ce e in centrul multimii, si eu fiind inalt reusesc mai mereu, vei descoperi cele mai ciudate activitati: boxeri care isi trag pumni, imblanzitori de serpi, femei care iti fac la minut tatuaje cu henna, "savanti", "dentisti" care se lauda cu dintii scosi, povestitori ce spun cine stie ce grozavenii, mai ceva ca Sheherezada in 1001 nopti. Dar cum in Maroc nimic nu e gratis, si aici trebuie sa dai cativa dirhami daca asisti la spectacol, si cu siguranta va trebui sa dai daca faci poze. Intr-o alta parte a pietei se coc pe plite si gratare tot felul de mancaruri, si bineinteles ca si aici au oameni special pusi sa te cheme sa incerci bunatatile locale. In piata, fie zi sau noapte, gasesti o multime de tarabe cu portocale in care ti se vinde suc natural, 3 dirhami paharul, pret fix, o raritate pe aici.

In Marrakech taxiurile sunt galbene, ca la noi, dar masinile sunt aceleasi ca in Casablanca: petit taxiuri - Fiaturi mici si grand taxiuri - Mercedesuri mari si vechi in care se inghesuie oameni pana la refuz. Aproape niciodata nu ti se va pune ceasul, tie ca turist, asa ca pretul trebuie negociat de la inceput. Apropo de taxiuri si masini, in Maroc sunt o gramada de Loganuri, chiar am mers cu taxiul intr-un Logan.

A doua zi am fost in Palatul Badii, adica fostul palat, ca acum mai sunt doar niste ruine in care si-au facut culcus berzele. Se pare ca un rege a fost invidios pe predecesorul sau care il construise, asa ca a fost pus sa fie distrus. Am vrut sa mergem si la Palatul Bahia, dar tocmai se inchisese. Aici le inchid intre ora 12 si 16, poate si datorita faptului ca sunt 40 de grade si oricum ar veni mai putini turisti.Moscheea Koutoubia

Marrakech-ul e un oras special. Dar trebuie sa stati mai mult decat am stat noi. Muntii Atlas sunt la 30 km de oras, si cand atmosfera e curata, se pot vedea chiar din oras, dominati de cel mai inalt varf: Jabal Toubkal - 4165 m. Din Marrakech se poate inchiria o masina si va puteti duce in Ouarzazate sau chiar pe valea raului Draa si la marginea Saharei, unde peisajele sunt spectaculoase.

Avionul nostru pleca la ora 8 seara. Un taxi iti ia 100 de dirhami sa te duca la aeroport, care e destul de aproape de oras. Iar intre centrul orasului si aeroport se afla Gradinile Menara, pe care doream se le vedem, asa ca am luat-o pe jos: 3 km pana la Menara, alti 2-3 pana la aeroport, o caldura de 40 de grade la umbra, ceea ce noi nu prea aveam, si cateva sticle de apa au fost ingredientele. Nu cred ca se duc prea multi turisti la aeroport pe jos, tinand cont ca pe drum a oprit o masina a politiei, oferindu-se sa ne ajute daca avem vreo problema. Gradinile Menara nu sunt cine stie ce. Un bazin cu apa, o mica casa specifica, si niste arbusti. Aici poti sa vii daca vrei sa te urci pe camila.

Un filmulet care sa va faca o idee despre nebunia din Djemaa el Fna:                 

 Ma voi intoarce intr-o zi in Marrakech. Inshallah!

Later Edit: M-am intors, doi ani mai tarziu.

Si a fost, si s-a dus...

             Sa ai timp, sa ai bani, sa ai cea mai mica oferta care a existat vreodata, si sa n-ai cu cine... pacat. Unii spun ca merg si se razgandesc subit, altii spun ca merg doar daca  mai vin inca x persoane, si tot asa. Ieri pentru 230 euro puteai sa ajungi din Londra pana in Malaysia, ieri cu 300 euro puteai sa ajungi din Romania pana in Malaysia. Ieri puteai sa ajungi in Asia de Sud-Est la cel mai mic pret care a existat vreodata. Iar Asia de Sud-Est e una dintre cele mai frumoase, mai sigure si mai ieftine zone ale lumii. Ieri puteai cu 600 euro sa stai 3 saptamani in cele mai frumoase locatii ale Asiei de S-E. Puteai. Pacat.

               Poti sa stai cu 600 de euro  3 saptamani intr-o tara din Europa? Niciodata. E mai frumoasa Asia de Sud-Est decat orice tara din Europa? De o mie de ori. Ca voi ajunge mai tarziu aici, asta aproape sigur, dar poate mai tarziu nu va mai fi la fel.

   

Edit 12-11-09 : se poate sta 3 saptamani intr-o tara din Europa cu 600 de euro.

Viata in Nigeria

                         Vreti prin Africa nitel? Va rezolva florin_el! Cel putin daca Africa inseamna Nigeria. Putina lume se duce de bunavoie acolo. Cel mai elocvent e anuntul de pe Wikitravel:  "WARNING: Nigeria is NOT a safe place for tourists to travel under ANY circumstances. In 2008, many kidnappings of foreign oil workers have occurred and murder, kidnapping and piracy against foreigners are a real danger."  Nigeria e cea mai populata tara din Africa, cu peste 130 milioane de locuitori, si e reprezentativa pentru partea asta de lume: o tara din lumea a 3-a, saraca,  nesigura, corupta si cu o rata de crestere a populatiei foarte ridicata. Fiind fiecare pe cont propriu, nu prea le-a pasat de ce e in jur, asa ca si-au distrus padurile, iar fauna mare a cam fost mancata. O tara in care baietii smecheri fac banii destul de usor. Cu pumnul, cutitul, dar mai ales cu pusca. O tara in care nu exista reguli de circulatie, cu exceptia uneia: autovehiculul cel mai mare are prioritate; dar tinand cont ca pe marginea soselelor sunt masini rasturnate, carbonizate, sau descompuse in doua sau mai multe parti, se pare ca nici regula asta nu e prea respectata. Din postarile lui florin_el se pare ca nici daca iei avionul nu esti mult mai in siguranta.

                           Nigeria nu e o tara in care sa te duci ca turist, fiind periculoasa si neavand cine stie ce obiective, dar asta nu inseamna ca nu e interesanta, macar de la distanta. Florin_el e un roman pe care jobul l-a aruncat prin Nigeria. Si a tinut sa ne povesteasca si noua cum e pe acolo, niste povestiri foarte interesante. Puteti citi aici. 

Bambusul

             Ati vazut vreodata o padure de bambus?  Sunt peste 1000 de specii de bambus in lume, dar padurile de bambus sunt acum destul de restranse. Bambusul este planta care creste cel mai rapid de pe pamant. Unele specii cresc cu 35 cm pe zi, dar au fost si cazuri in care au crescut cu peste 1 metru in 24 de ore, adica aproape 5 cm pe ora! Sunt specii de bambus care pot atinge usor 40 m inaltime, asa ca bambusul e si cea mai inalta buruiana din lume (ma rog, plata ierboasa). Odata ajuns la maturitate, bambusul se raspandeste rapid si e greu sa mai scapi de el. Ce m-a apucat sa scriu despre bambus? Pai, imi place cum arata padurile de bambus, iti creeaza o senzatie de mister, si in plus mi s-a parut fascinanta rata asta de crestere a lor.

 

          Bambusul seamana putin cu o trestie de-a noastra. Are multe noduri pe tulpina si e gol pe dinauntru. Cu toate astea, e foarte rezistent. Din bambus se fabrica diverse obiecte: mobila, vase, case, etc. In medicina chineza e folosit ca medicament. In China bambusul este simbolul longevitatii, iar in India, al prieteniei; unele culturi asiatice considera chiar ca specia umana se trage din aceasta planta. Cand spui bambus, spui Panda, pentru ca ursii Panda nu pot trai fara bambus, acesta constituind 99 % din dieta lor. Padurile de bambus au cea mai mare raspandire in China, unde traiesc de altfel si ursii Panda. Au ramas mai putin de 1000 de Panda Uriasi care traiesc in libertate, datorita restrangerii habitatului lor.

3 in 1

        Din pacate 3 vesti proaste:

• Craiova a pierdut cu 4-1 in Cupa;
• Am o gramada de probleme de facut la programare;
• Excursia din Asia probabil se amana din lipsa de cvorum.

        Astazi sper sa am parte si de una buna: sa batem pe Rapid si se ne mentinem pe locul 3. Pana acum 10 ani din 25 de meciuri acasa castigasem 24 si facusem un egal. Acum avem 35 de meciuri jucate, 27 victorii, 6 egaluri si doua infrangeri. Palmaresul e cu noi. Dar trebuie sa jucam mai bine decat in ultimele meciuri.

Urmatoarea destinatie: Asia de S-E ?

Un bilet de avion dus-intors din Romania pana in Malaysia costa in jur de 1000 euro. O agentie de turism iti ofera pachete de 2 saptamani incepand de la 2500 euro. Scump. Trebuie sa calatoresti inteligent! Ce ziceti de 3 saptamani pe ruta Londra - Kuala Lumpur - Melaka -Genting Highlands - Angkor (Cambodgia) - Singapore - Perhentian Islands - Cameron Highlands totul cu... 7-800 euro. Transport cu avionul, nu cu vreo caruta, iar cazare in hoteluri bune, nu in gara. :) Nu cred ca veti mai gasi vreodata un asemenea pret. Pentru mai multe detalii puteti descarca o prezentare de aici.
Daca vrea cineva sa mearga, sa ma contacteze.

Un super documentar BBC despre Angkor:

Plantatii de ceai in Cameron Highlands:

The Perhentians:

Casablanca, Maroc, Africa

           Cand spui Africa, de obicei te gandesti la savanele pline cu animale, la negrii aproape salbatici, la saracie. Eventual la desertul Sahara. Dar Africa mai are o latura, total diferita: nordul arab. 99 % dintre turistii care ajung aici aleg intre Egipt, Tunisia si Maroc. Uriasele Libia si Algeria raman inchise turismului din cauza regimurilor politice, iar dintre tarile subsahariene doar Mali mai iese in evidenta, cu al sau Timbuktu. 

              Marocul este una dintre cele mai dezvoltate tari africane. A fost sub stapanire franceza, asa ca aici franceza e de baza, nu engleza, dar in zonele turistice oamenii stiu si ceva engleza. Am ales Marocul datorita preturilor mici la avion, 50 euro dus-intors, din Madrid. Marocul a fost vizitat anul trecut de peste 7 milioane de straini, iar in anii viitori se asteapta ca numarul lor sa depasasca 10 milioane. Fiind aproape de Europa, e tara exotica in care e cel mai ieftin de ajuns. De exemplu, din Bucuresti se poate ajunge cu Easyjet pentru mai putin de 100 euro dus-intors. Iar cazare se gaseste incepand de la 8 euro de persoana. Si in plus, nici nu e nevoie de viza.

               Marocul e o tara fascinanta, oricum ai privi-o. E mult mai originala decat Tunisia si Egipt, unde majoritatea turistilor se duc la hoteluri de cinci stele si isi petrec toata vacanta la plaja. Poate nu are monumente la fel de celebre ca templele si piramidele egiptene, dar are alte lucruri care compenseaza lipsa lor. Are Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Muntii Atlas cu peisaje spectaculoase si inaltimi ce depasesc 4000 m, are desertul Sahara, orase cu moschei impresionante si medine intortocheate, si nu in ultimul rand are Marrakechul, cu celebra piata Djemaa El Fna. Medina este partea veche a unui oras, cu stradute foarte inguste si case construite in stil traditional. Cea mai mare medina din lume se afla in Fes. Nu ai cum sa nu te ratacesti aici, dar tocmai asta e farmecul. Daca vrei sa iesi si nu mai stii cum, se gasesc binevoitori gata sa te ajute, dar bineinteles, contra cost. Chiar si locuitorii de aici nu cunosc bine decat o anumita parte din medina.

              Facusem check-in online pentru zborul pana in Casablanca, asa ca aveam prioritate la imbarcare. Dar cum aproape jumatate din pasageri aveau copii mici cu ei, ne-am urcat in avion destul de tarziu. Cu toate astea am prins iar loc la geam, de altfel din cele 7 zboruri doar la cel de intoarcere spre Bucuresti nu am mai apucat loc la fereastra. Am aterizat pe aeroportul Mohammed V, aflat la vreo 30 km sud de oras. In avion ni s-au dat niste cartonase sa le completam, pe care le-am dat la vama aeroportului, odata cu pasaportul. Controlul a durat foarte putin, la fel ca in tarile UE. Aeroportul era cam pustiu, in afara de cei din zborul nostru nu prea se mai vedeau multi oameni pe acolo. Erau insa deschise casele de schimb valutar asa ca am schimbat niste euro in dirhami. Un euro face aproximativ 11 dirhami. Ca sa ajungem in Casablanca aveam doua optiuni: luam taxi pentru vreo 20 euro sau luam trenul pentru 35 de dirhami de persoana. Am ales calea mai ieftina. Prima impresie cu privire la Maroc nu a fost tocmai placuta. Dupa ce am luat biletele de tren de la un functionar cam repezit, am vazut in timpul drumului pana in oras baraci darapanate si oameni care traiau in saracie. In Casablanca nu aveam cazarea rezervata, iar Hotelul Galia a fost de negasit, Hotelul Ibis era plin, asa ca ne-a mai ramas doar o varianta: Hotel Terminus. Sigur ca mai erau si alte hoteluri, dar noua ne trebuia un hotel aproape de gara pentru ca a doua zi dimineata aveam sa luam trenul spre Marrakech. Hotelul asta nu e tocmai cel mai curat, dar in lipsa de altceva...  am platit pentru camera 180 dirhami, dar in Marrakech am dat 170 si a fost mult mai bine; da' macar aveam priveliste interesanta de la balcon :) .

           Casablanca isi merita numele, pentru ca majoritatea cladirilor sunt albe. Filmul cu acelasi nume, produs in urma cu peste jumatate de secol, i-a facut multa reclama, facandu-l cunoscut in intreaga lume. Casablanca e centrul financiar al Marocului, si cu 3 milioane de locuitori, cel mai mare oras din tara. Dar nu e tocmai un oras turistic, principalul obiectiv (si cam singurul important) este Moscheea Hassan II, a doua din lume ca marime dupa cea de la Mecca, iar minaretul (adica turnul ala mare) are 210 merti si e cel mai inalt din lume. Este construita pe malul oceanului si a fost terminata in 1993, fiind numita dupa fostul rege marocan.

Moscheea Hassan II vazuta din avion

                  In arta islamica e interzis ca in picturi sa fie reprezentati oameni, asa ca moscheea e decorata cu diferite figuri geometrice. Am luat un taxi care ne-a dus la moschee pentru 30 de dirhami. Dar nu am putut sa intram inauntru, fiind ne-musulmani. Dupa ce am facut o gramada de poze am luat-o pe jos spre centru, trecand si prin medina, care e destul de mica fata ce cea din Marrakech, de exemplu.

              A doua zi ne-am sculat la 6 si am luat trenul spre Marrakech, aflat la 200 km spre sud. Trenurile sunt foarte asemanatoare cu cele de la noi, si la infatisare, si la pret. Biletul a costat 125 dirhami la clasa I , iar la a II-a era 84. Am facut ceva mai mult de 3 ore, printr-un peisaj de semidesert.

Madrid

           Madridul s-a aflat mai mereu in umbra Barcelonei din punct de vedere turistic si probabil asa va ramane mult timp de acum inainte. Cu toate astea, Madridul e interesant, are multe obliective turistice, e un oras tipic spaniol. Pana la urma e cel mai mare oras din Spania si capitala sutelor de milioane de oameni de origine spaniola din intreaga lume. 

            Dupa un zbor in care ne-a crescut adrenalina, am ajuns pe Aeroportul Barajas, probabil unul dintre cele mai mari din Europa. Am mers aproape o ora cu metroul pana la statia Canillejas, de unde am luat autobuzul pana in Alcala de Henares, unde locuiau gazdele noastre. Metroul madrilean e foarte mare, fiind al doilea din Europa dupa cel londonez. A doua zi am plecat sa exploram capitala spaniola, si prima tinta a fost templul celei mai bune echipe din lume, stadionul Santiago Bernabeu. Pana sa ajungem aici am facut cateva poze cu Puerta de Europa, doua cladiri gemene foarte ciudate, care parca stau sa cada. La Bernabeu am ajuns un pic cam devreme si a trebuit sa asteptam pana la 10:30 ca sa putem intra. Tururile stadionului costa 15 euro de persoana si ajungi cam peste tot: sala trofeelor, tribuna, gazon, vestiare, sala de conferinta. Drumul intre ele e marcat clar si nu ai cum sa te ratacesti. Sala trofeelor e impresionanta....sunt cateva sute daca nu mii de cupe, medalii, ghete, etc; si peste tot rasuna imnuri sau muzica ce are legatura cu fotbalul. Restul stadionului e .... stadion, nu m-a impresionat cine stie ce. Probabil e cu totul altceva la meciurile echipei. Gazonul era cam distrus, probabil fusese un concert acolo, ca tocmai demontau niste schele. Am intrat si la vestiare sau in sala unde se tin conferintele de presa si pot sa spun ca cele de pe Oblemenco nu sunt cu nimic mai prejos.

            Palatul Regal e probabil cel mai important obiectiv al Madridului. Mi-au facut si reducere si am platit doar 3.5 euro pentru a-l vizita. Arata bine pe dinafara si chiar si in interior. Desigur, decoratiunile din interior sunt in stilul secolelor trecute: candelabre uriase, scari la fel de mari si somptuoase si multe obiecte de mare valoare, inclusiv cateva tipuri de viori Stradivarius. Langa palat se gasesc gradinile Sabatini, unde o gramada de oameni stateau asezati pe iarba la umbra copacilor. Ne-am asezat si noi sa mai infulecam ceva, timp in care am fost vizitati de un caine urat, utat, urat....nush ce rasa era da avea o moaca...  

                    Am fost si in parcul Retiro, foarte frumos dar cum Madridul nu se poate compara cu Barcelona, nici Parcul Retiro nu se poate compara cu Parcul Guell. Aici se gaseste si Palatul de Cristal, o cladire facuta din sticla si goala in interior. Bineinteles ca am stat o gramada prin centru, unde Crina a luat magazinele la rand. Un alt loc frumos al Madridului e Plaza Mayor, o piata medievala, dreptunghiulara, inconjurata din toate partile de o cladire din aceeasi epoca. Nu am ratat nici Las Ventas, locul unde au loc lupte cu tauri. Am parasit Madridul pe 15 iulie, cand am luat drumul Africii.