duminică, 10 mai 2020

Gardens by the Bay

Singapore este probabil cel mai frumos oras modern pe care l-am vizitat. Mi-a placut mai mult decat New York, Sydney, San Francisco, Hong Kong sau Dubai. Iar Gardens by the Bay este probabil cel mai frumos parc amenajat de om pe care l-am vizitat. Am fost in Singapore in 2014 si in 2018. Se intampla de multe ori ca prima data sa iti placa mult un loc, iar a doua oara cand vii sa il revezi sa nu ti se mai para chiar atat de wow. Cu Singapore nu a fost asa. Mi-a placut mult in 2014 si mi-a placut si mai mult in 2018. Este un oras al viitorului, al constructiilor moderne, al curateniei, al armoniei intre oameni. Si are atat de multa verdeata incat nu mai este numit "Garden City", ci "City in a Garden".

Din 2010, de cand a fost construit, simbolul orasului a devenit Marina Bay. Un hotel urias, format din 3 turnuri conectate deasupra, la aproape 200 de metri altitudine, de o constructie in forma de vapor, pe care se gaseste o uriasa piscina. 

Gardens by the Bay au reprezentat o continuare a proiectului Marina Bay, dar si o continuare a planului de a face din Singapore un oras cat mai verde. Si chiar le-a iesit. 

Gradinile au fost deschise in anul 2012, au 101 hectare si au costat in jur de un miliard de dolari. De la Marina Bay ai pe o parte priveliste asupra zgarie-norilor din golf, iar pe cealalta parte ai vedere asupra acestor minunate gradini. 

Gradinile trebuie vizitate atat pe timpul zilei, cat si seara. In 2014 nu am avut timp decat seara, dar patru ani mai tarziu le-am vizitat si pe timpul zilei, dupa o ploaie torentiala. Erau foarte putini oameni dupa acea ploaie, iar asta plus umezeala au facut ca gradinile sa para magice.

Seara este cu totul altceva. Un spectacol fascinant de lumini si muzica in care super-copacii sunt in centrul atentiei. Acesti super-copaci sunt niste structuri artificiale, inalte intre 25 si 50 de metri, dar perfect integrate intre vegetatia naturala. Sunt 18 cu totul, iar cativa sunt conectati de o punte suspendata pe care te poti urca si de unde ai priveliste asupra gradinilor.



Alte puncte de atractie din gradini sunt Cloud Forest si Flower Dome. Sunt doua sere uriase, pe mai multe niveluri. Cloud Forest reproduce o padure tropicala montana, iar in interior se gaseste o cascada de 35 de metri inaltime. Flower Dome, asa cum sugereaza numele, contine foarte multe flori. Ambele sunt deosebite, dar daca ar fi sa vizitez doar una dintre ele as alege Cloud Forest.


Am sa las mai jos fotografiile sa vorbeasca, cu mentiunea ca in realitate gradinile aratau mult mai frumos decat am reusit eu sa le imortalizez. 


































duminică, 12 aprilie 2020

Plovdiv on the run

Plovdiv a fost anul trecut Capitala Culturala Europeana, impreuna cu orasul italian Matera. Este al doilea oras ca marime al Bulgariei, ducand in acest clasament o lupta la baioneta cu Varna. Dar destul de putina lume stie un detaliu surprinzator: Plovdiv pretinde ca este cel mai vechi oras al Europei, cu o istorie intinsa de-a lungul a 8000 de ani.

Am vizitat acest frumos oras in doua randuri: prima data in vara anului 2017, iar a doua oara in mai 2019, cu ocazia maratonului organizat aici. Se fac 6 ore cu masina din Craiova.

Ce e de vazut in Plovdiv? E suficient de mare incat sa ai ce face 1-2 zile, deci se potriveste perfect pentru o escapada de weekend. In ambele ocazii in care am fost aici, am participat la turul gratuit care se organizeaza de doua ori pe zi, cu plecare din fata primariei. Dureaza doua ore si mi s-a parut unul dintre cele mai interesante tururi de acest tip la care am participat.

Strada principala din Plovdiv, centrul centrului, este ulita Knyaz Alexander I. Plina de lume de dimineata pana seara, aici e locul ideal din care se incepi explorarea orasului. La capatul nordic al strazii se gaseste stadionul roman, iar la cel sudic, un frumos parc. Este o strada pietonala, iar fatadele cladirilor sunt recent restaurate si te imbie sa le fotografiezi.


Stadionul roman este situat sub nivelul strazii, iar ceea ce se vede reprezinta doar 10% din dimensiunea sa. Restul nu a fost excavat si sta ascuns sub cladirile orasului. Lung de 240 metri si lat de 50, putea gazdui pana la 30000 de oameni.

Langa stadionul roman se gaseste o constructie dintr-o alta era. Moscheea Dzhumaya a fost construita in secolul 14, la scurt timp dupa ce orasul a cazut in mainile otomanilor. Se poate vizita, dar ca in orice moschee, trebuie sa te descalti inainte.

Mergand pe strada principala, pe la mijlocul ei veti gasi niste scari care urca spre una dintre colinele orasului. Iar la baza lor se afla statuia lui Milio, un personaj carismatic al anilor 60, care obisnuia sa stea pe aceasta strada si sa le spuna povesti trecatorilor.

Daca urmati scarile, ajungeti la un parc si la un turn cu ceas. Merita urcat, mai ales ca poti avea o perspectiva de sus asupra centrului. Dar aceasta este doar una dintre cele sapte coline ale orasului. Sau sase, fiindca una dintre ele a avut o soarta tragica. La fel ca Roma, Istanbul sau Iasi, Plovdiv este un oras situat pe sapte coline. Una dintre coline, cea mai mica, a fost insa rasa de pe fata pamantului. Piatra din care era formata a fost folosita in constructii, iar pe locul sau se afla acum un mall.

Mergand putin mai jos pe strada principala, se ajunge intr-o mica piata, unde se gasesc primaria, o fantana arteziana si cateva terase.

La capatul strazii se afla un parc micut dar interesant, Gradina Tarului Simeon. Merita vizitat mai ales seara dupa ce se lasa intunericul. Aici se afla mici fantani arteziene, dar si o fantana mare, muzicala. Am vazut-o in 2017, dar in 2019 nu mai era pornita. Sper ca a fost oprita doar temporar.

Dar cartierul vechi din Plovdiv e situat in alta parte. Ok, si ce a fost pana acum era destul de vechi, dar se poate si mai vechi. Daca ne intoarcem pana la stadionul roman si facem dreapta, ajungem pe o strada pietruita care trece pe langa o biserica mare ortodoxa: The Assumption of the Holy Virgin. De aici incep stradute inguste, in panta, pietruite, iar in jurul lor se afla o multime de case interesante. Multe dintre ele sunt muzeu si se pot vizita. In 2017 chiar am fost cazati intr-o astfel de casa, la un pret rezolabil si in conditii foarte bune, dar in acelasi timp cu aer medieval. Hotel Evmolpia se numeste, daca ajungeti pe aici vi-l recomad. In plus, ne-au asteptat cu un mesaj de bun venit scris in  limba romana pe o tablita de la receptie.



Una dintre cele mai interesante astfel de case gazduieste Muzeul Etnografic. In fata are o gradina micuta dar cocheta. Cladirea merita din plin vizitata fiindca este mult mai mult decat un muzeu in care admiri exponate. Exponata principala este casa in sine. Iar acest lucru este valabil si pentru alte case din zona care se viziteaza.


Vecina cu muzeul etnografic este mica dar frumoasa biserica Sf. Constantin si Elena. In curtea sa este un turn cel putin la fel de interesant.

Am vizitat si casa Hindliyan. Si ea merita din plin cei 10 leva platiti la intrare.


In capatul nordic al orasului vech, pe deal, se gasesc ruinele unei fortarete care are origini incepand cu anul 4000 inainte de Hristos. De-a lungul timpului au tot fost construite si reconstruite ziduri. Nebet Tepe este numele acestei coline a orasului. De aici ai poate cele mai frumoase privelisti asupra Plovdivului.

O alta statuie a orasului il reprezinta pe Sasho, un muzicant local care canta in baruri si restaurante, celebru si iubit in oras pentru veselia sa. La inceputul anilor 60 a venit in Plovdiv liderul partidului comunist. La restaurantul la care acesta lua masa se intampla sa cante muzicantul nostru. Insa muzica acestuia nu ii era pe plac comunistului. La un moment dat l-a chemat la el si l-a intrebat cand are de gand sa plece. Atunci Sasho i-a raspuns: "Intrebarea nu este cand voi pleca eu, ci cand veti pleca voi.", facand referire la conducerea comunista din Bulgaria. Cateva zile mai tarziu muzicantul a disparut si nu s-a mai stiut nimic de el. Dupa revolutia din 1989 s-a descoperit ca el a fost arestat si a murit la scurt timp in inchisorile comuniste.

In Plovdiv se gasesc destul de multe pisici. Lenese, asa cum ii sta bine unei pisici.

Mai sunt si alte vestigii romane in Plovdiv. Unul dintre ele este teatrul roman de la capatul orasului vechi. Este asezat strategic, in varful dealului, astfel incat spectatorii sa poata avea vedere asupra vaii. In anumite zile aici inca se tin spectacole.

Pe o alta colina a orasului, una mai inalta, se gaseste Alyosha. Acest monument sovietic, construit intre 1954 si 1957, ii comemoreaza pe soldatii rusi care si-au pierdut viata in al doilea razboi mondial prin partile locului. Exista destule pareri ca monumentul ar trebui dat jos, dar momentan inca rezista.


Mai exista un cartier in Plovdiv, numit Kapana, care in traducere inseamna Capcana. Este o zona cu restaurante, dar si cu diverse ateliere de mestesugari. Pe langa turul standard pe care l-am luat noi se organizeaza si un tur dedicat special acestui cartier.

Unul dintre principalele motive pentru care am revenit in 2019 a fost Maratonul din Plovdiv. Dupa ce am fost in 2017 la maratonul din Plevna, am zis sa revin in Bulgaristan, mai ales ca orasul Plovdiv e foarte frumos si in plus e anul in care orasul este capitala culturala europeana. De data asta, colegii din echipa de Libra Energize nu au vrut sa vina, asa ca am concurat singur. Am participat la proba de semimaraton si am reusit sa scot un timp de 2 ore si 3 minute. In plus, am reusit sa fac cei 21 de kilometri fara sa ma opresc din alergare, cu exceptia micilor opriri la punctele de hidratare. Startul s-a dat de langa primarie, am pornit spre orasul vechi, apoi am ajuns prin cartierele ceva mai periferice, am trecut printr-un parc, apoi ne-am intors inapoi pe langa raul Marita. Nu a fost teren plat mereu, am avut ceva de urcat, mai ales in prima parte a cursei. La final, m-am ales cu o medalie si cu amintiri din acest frumos oras.